{"id":47,"date":"2017-03-23T11:34:48","date_gmt":"2017-03-23T11:34:48","guid":{"rendered":"http:\/\/www.transformari-capitaliste.ro\/index.php\/services\/"},"modified":"2023-03-10T12:24:48","modified_gmt":"2023-03-10T12:24:48","slug":"prezentari","status":"publish","type":"page","link":"http:\/\/www.transformari-capitaliste.ro\/index.php\/prezentari\/","title":{"rendered":"Prezent\u0103ri"},"content":{"rendered":"\n
\n
\n <\/span>
\n
\n \n
\n

\n \n rezumate <\/span>\n\n \n \n Paneluri & Prezent\u0103ri <\/span>\n <\/h1>\n<\/div>\n\n\n
\n
\n <\/div>\n<\/div>\n <\/div>\n <\/div>\n <\/div>\n
\n
\n
\n \n
\n

\n \n PANELURI <\/span>\n\n \n \n <\/span>\n <\/h2>\n<\/div>\n\n
\n
\n \n
\n
\n \n \"Reformele <\/a>\n \n <\/div>\n \n \n
\n

\n \n Panel A <\/a>\n <\/h3>\n
\n Reformele neo-liberale \u00een Rom\u00e2nia: disfunc\u021bionalit\u0103\u021bi economice \u0219i dezvoltare inegal\u0103\n <\/div>\n \n <\/div>\n \n <\/div>\n <\/div>\n
\n \n
\n
\n \n \"Ecologii <\/a>\n \n <\/div>\n \n \n
\n

\n \n PANEL B <\/a>\n <\/h3>\n
\n Ecologii politice \u0219i lan\u021buri de produc\u021bie alimentar\u0103\n <\/div>\n \n <\/div>\n \n <\/div>\n <\/div>\n
\n \n
\n
\n \n \"Critici <\/a>\n \n <\/div>\n \n \n
\n

\n \n PANEL C <\/a>\n <\/h3>\n
\n Critici filosofice ale capitalismului: limite \u0219i posibilit\u0103\u021bi\n <\/div>\n \n <\/div>\n \n <\/div>\n <\/div>\n <\/div>\n
\n
\n \n
\n
\n \n \"Sistemul <\/a>\n \n <\/div>\n \n \n
\n

\n \n PANEL D <\/a>\n <\/h3>\n
\n Sistemul educa\u021bional rom\u00e2nesc: inegalit\u0103\u021bi structurale \u0219i mecanisme de finan\u021bare\n <\/div>\n \n <\/div>\n \n <\/div>\n <\/div>\n
\n \n
\n
\n \n \"Pentru <\/a>\n \n <\/div>\n \n \n
\n

\n \n PANEL E <\/a>\n <\/h3>\n
\n Pentru o nou\u0103 agend\u0103 de cercetare a socialismului rom\u00e2nesc: istorii sociale, metodologii \u0219i blocaje ideologice\n <\/div>\n \n <\/div>\n \n <\/div>\n <\/div>\n
\n \n
\n
\n \n \"Rute <\/a>\n \n <\/div>\n \n \n
\n

\n \n PANEL F <\/a>\n <\/h3>\n
\n Rute \u0219i scenarii ale migra\u021biei economice \u00een literatura \u0219i filmul din postcomunism\n <\/div>\n \n <\/div>\n \n <\/div>\n <\/div>\n <\/div>\n
\n
\n \n
\n
\n \n \"Teorii <\/a>\n \n <\/div>\n \n \n
\n

\n \n PANEL G <\/a>\n <\/h3>\n
\n Teorii critice \u0219i interogarea economiei politice a capitalismului contemporan\n <\/div>\n \n <\/div>\n \n <\/div>\n <\/div>\n
\n \n
\n
\n \n \"Baloldali <\/a>\n \n <\/div>\n \n \n
\n

\n \n PANEL H <\/a>\n <\/h3>\n
\n Baloldali kritikai \u00e9s politikai \u00f6nszervez\u0151d\u00e9s rom\u00e1niai magyar kontextusban \/\u00a0Critic\u0103 \u0219i politic\u0103 de st\u00e2nga \u00een contextul maghiar din Rom\u00e2nia\u00a0\n <\/div>\n \n <\/div>\n \n <\/div>\n <\/div>\n
\n \n
\n
\n \n \"Munc\u0103 <\/a>\n \n <\/div>\n \n \n
\n

\n \n PANEL I <\/a>\n <\/h3>\n
\n Munc\u0103 precar\u0103 \u0219i migra\u021bie trans-na\u021bional\u0103\n <\/div>\n \n <\/div>\n \n <\/div>\n <\/div>\n <\/div>\n <\/div>\n <\/div>\n <\/div>\n
\n
\n
\n
\n
\n \n
\n
\n \n \"Cunoa\u0219teri <\/a>\n \n <\/div>\n \n \n
\n

\n \n PANEL J <\/a>\n <\/h3>\n
\n Cunoa\u0219teri situate: abord\u0103ri feministe socialiste \u00een contextul rom\u00e2nesc actual\n <\/div>\n \n <\/div>\n \n <\/div>\n <\/div>\n
\n \n
\n
\n \n \"Pozi\u021bion\u0103ri <\/a>\n \n <\/div>\n \n \n
\n

\n \n PANEL K <\/a>\n <\/h3>\n
\n Pozi\u021bion\u0103ri \u00een c\u00e2mpul politic rom\u00e2nesc fa\u021b\u0103 de transform\u0103rile capitaliste de dup\u0103 1989\n <\/div>\n \n <\/div>\n \n <\/div>\n <\/div>\n
\n \n
\n
\n \n \"Filmul <\/a>\n \n <\/div>\n \n \n
\n

\n \n PANEL L <\/a>\n <\/h3>\n
\n Filmul rom\u00e2nesc \u0219i reprezentarea transform\u0103rilor sociale capitaliste\n <\/div>\n \n <\/div>\n \n <\/div>\n <\/div>\n <\/div>\n
\n
\n \n
\n
\n \n \"Rela\u021bii <\/a>\n \n <\/div>\n \n \n
\n

\n \n PANEL M <\/a>\n <\/h3>\n
\n Rela\u021bii capitaliste de munc\u0103 \u00een Rom\u00e2nia\n <\/div>\n \n <\/div>\n \n <\/div>\n <\/div>\n
\n \n
\n
\n \n \"Regimuri <\/a>\n \n <\/div>\n \n \n
\n

\n \n PANEL N <\/a>\n <\/h3>\n
\n Regimuri ale muncii \u0219i transform\u0103ri capitaliste \u00een Republica Molodova\u00a0\n <\/div>\n \n <\/div>\n \n <\/div>\n <\/div>\n
\n \n
\n
\n \n \"Dezvoltarea <\/a>\n \n <\/div>\n \n \n
\n

\n \n PANEL O <\/a>\n <\/h3>\n
\n Dezvoltarea imobiliar\u0103 capitalist\u0103 pe fostele platforme industriale socialiste\u00a0\n <\/div>\n \n <\/div>\n \n <\/div>\n <\/div>\n <\/div>\n
\n
\n \n
\n
\n \n \"Munca <\/a>\n \n <\/div>\n \n \n
\n

\n \n PANEL P <\/a>\n <\/h3>\n
\n Munca precar\u0103 \u00een sectorul cultural din Rom\u00e2nia\n <\/div>\n \n <\/div>\n \n <\/div>\n <\/div>\n
\n \n
\n
\n \n \"Istoria <\/a>\n \n <\/div>\n \n \n
\n

\n \n PANEL Q <\/a>\n <\/h3>\n
\n Istoria social\u0103 a capitalismului \u00een Transilvania \u0219i Regatul Rom\u00e2niei din secolul XIX \u0219i \u00eenceputul secolului XX\n <\/div>\n \n <\/div>\n \n <\/div>\n <\/div>\n
\n \n
\n
\n \n \"Sociologia <\/a>\n \n <\/div>\n \n \n
\n

\n \n PANEL R <\/a>\n <\/h3>\n
\n Sociologia capitalismului rom\u00e2nesc: O discu\u021bie cu Vladimir Pasti\n <\/div>\n \n <\/div>\n \n <\/div>\n <\/div>\n <\/div>\n <\/div>\n <\/div>\n <\/div>\n
\n
\n
\n \n
\n
\n

<\/a>PREZENT\u0102RI<\/span><\/p>\n

\u00a0<\/span><\/b><\/p>\n

\u00a0<\/span><\/b><\/p>\n

PANEL A: REFORMELE NEO-LIBERALE \u00ceN ROM\u00c2NIA: DISFUNC\u021aIONALIT\u0102\u021aI ECONOMICE \u0218I DEZVOLTARE INEGAL\u0102<\/span><\/b><\/p>\n

Data:\u00a0<\/span><\/b>Joi, 23 Martie, 16:00 – 18:00<\/b><\/span><\/p>\n

\u00a0<\/span><\/b><\/p>\n

Moderatoare:<\/span><\/b><\/p>\n

Lara Merling<\/span><\/b><\/p>\n

Afiliere institu\u021bional\u0103: Boston University Center for Global Development<\/span><\/p>\n

\u00a0<\/span><\/i><\/b><\/p>\n

\u00a0<\/span><\/i><\/b><\/p>\n

A1.\u00a0<\/span><\/i><\/b>Reforma pensiilor publice – o component\u0103 major\u0103 a ultimului pachet neoliberal<\/span><\/i><\/b><\/p>\n

Andrei Mocearov<\/span><\/b><\/p>\n

Afiliere institu\u021bional\u0103: Profesor asociat, Academia de Studii Economice din Bucuresti<\/span><\/p>\n

\u00a0<\/span><\/p>\n

Rezumat:<\/span><\/i>\u00a0Pensia public\u0103 este \u00een esen\u021b\u0103 un concept socialist care exprim\u0103 solidaritatea inter-genera\u021bional\u0103, fiind considerat\u0103 o prelungire a salariului. Pensia public\u0103 reprezint\u0103 o form\u0103 avansat\u0103 a emancip\u0103rii sociale. \u00cen capitalism, pensia, impropriu denumit\u0103 a\u0219a, este de regul\u0103 o form\u0103 de proprietate individual\u0103 \u0219i reprezint\u0103 averea capitalizat\u0103 a economisirilor realizate \u00een cursul perioadei active de munc\u0103. Cu toate acestea, pensiile publice s-au dezvoltat \u00een capitalism, \u00een special dup\u0103 al doilea r\u0103zboi mondial, \u00een contextul \u00een care mi\u0219c\u0103rile socialiste de tip marxist erau relativ r\u0103sp\u00e2ndite \u0219i atractive \u0219i creau o presiune de emancipare social\u0103. Contrarevolu\u021bia neoliberal\u0103 de la sf\u00e2r\u0219itul anilor 1970-\u00eenceputul anilor 1980, a avut de la \u00eenceput pe agend\u0103 eliminarea treptat\u0103 a pensiilor publice. Primul experiment a fost realizat \u00een Chile de economi\u0219tii \u0219colii de la Chicago, g\u0103zdui\u021bi generos de regimul dictatorului Pinochet.<\/span><\/p>\n

Reducerea \u0219i eliminarea treptat\u0103 a pensiilor publice este motivat\u0103 de imperativul sustenabilit\u0103\u021bii financiare a bugetelor publice amenin\u021bate chipurile de inversarea piramidei demografice.\u00a0\u00a0\u00cen acest sens a fost inventat\u0103 schema celor trei piloni prin care se face treptat transferul de la pensiile publice (pilonul 1) la economisirile individuale (pilonul 3) prin dezvoltarea gradual\u0103 a unui pilon de tranzi\u021bie (pilonul 2). \u00cen acela\u0219i timp, schema de pensie care asigur\u0103 o rat\u0103 de \u00eenlocuire dat\u0103 (raportul \u00eentre pensie \u0219i ultimele salarii) \u2013 \u201cdefined benefit scheme\u201d \u2013 care reprezenta regula acum c\u00e2teva decenii, este \u00eenlocuit\u0103 cu schema de pensie care are ca referin\u021b\u0103 contribu\u021biile sociale pl\u0103tite de-a lungul \u00eentregii activit\u0103\u021bi \u2013 \u201cdefined contribution scheme\u201d. Aceasta depinde de decizii de economie politic\u0103 a unor guverne supuse restric\u021biilor bugetare impuse de paradigma dominant\u0103 a macroeconomiei austerit\u0103\u021bii. Nu \u00eent\u00e2mpl\u0103tor, reforma pensiilor din Rom\u00e2nia este plasat\u0103 \u00een PNRR la capitolul reformei fiscale, sec\u021biunea sustenabilit\u0103\u021bii financiare. Lucrarea argumenteaz\u0103 de ce pensiile private nu pot oferi mai mul\u021bi bani dec\u00e2t pensiile publice, ci doar mai multe riscuri, \u0219i de ce amenin\u021b\u0103rile cu inversarea demografic\u0103 \u0219i sustenabilitatea financiar\u0103 sunt exagerate.<\/span><\/p>\n

\u00a0<\/span><\/b><\/p>\n

\u00a0<\/span><\/b><\/p>\n

A2.\u00a0<\/span><\/i><\/b>Geografii deraiate? Asupra conceptului de dezvoltare inegal\u0103: o abordare spa\u021bial\u0103 a percep\u021biei rom\u00e2nilor<\/span><\/i><\/b><\/p>\n

Aurelian Giug\u0103l<\/span><\/b><\/p>\n

Afiliere institu<\/span>\u021bional\u0103<\/span>:<\/span>\u00a0<\/span>Centrul Interdisciplinar de Cercet\u0103ri Avansate asupra Dinamicii Teritoriale (CICADIT), Facultatea de Jurnalism \u015fi \u015etiin\u0163ele Comunic\u0103rii, Universitatea din Bucure\u0219ti<\/span><\/p>\n

George Sec\u0103reanu<\/span><\/b><\/p>\n

Afiliere institu\u021bional\u0103<\/span>:<\/span>\u00a0<\/span>Facultatea de \u0218tiin\u021be ale Naturii \u0219i \u0218tiin\u021be Agricole – Universitatea \u201eOvidius\u201d din Constan\u021ba,\u00a0<\/span>Centrul Interdisciplinar de Cercet\u0103ri Avansate asupra Dinamicii Teritoriale (CICADIT)<\/span><\/p>\n

\u00a0<\/span><\/p>\n

Rezumat:<\/span><\/i>\u00a0Societ\u0103\u021bile contemporane se dezvolt\u0103 inegal.\u00a0<\/span>Spa\u021biile prospere economic sunt contrabalansate de altele s\u0103race.\u00a0<\/span>Aceasta conduce la o incredibil\u0103 polarizare economic\u0103: un procent mic din totalul popula\u021biei (1%) de\u021bine mai mult de jum\u0103tate din bog\u0103\u021bia lumii. Rom\u00e2nia \u00een ansamblu func\u021bioneaz\u0103 ca o periferie \u00een raport cu \u021b\u0103rile dezvoltate din Europa. Intern, \u021bara noastr\u0103 \u00ee\u0219i are propriile periferii economice, estul \u0219i sud-vestul \u021b\u0103rii fiind mult mai pu\u021bin dezvoltate dec\u00e2t, spre exemplu, regiunea Bucure\u0219ti-Ilfov.\u00a0<\/span>S-a scris mult despre dezvoltare inegal\u0103, inclusiv \u00een \u021bara noastr\u0103. \u00cen contextul dezvolt\u0103rii regionale apare \u00eens\u0103 un c\u00e2mp neacoperit de cercetare, mai exact, p\u00e2n\u0103 acum, nu s-a discutat cum este perceput\u0103 inegalitatea \u0219i ce cred oamenii despre cum trebuie ea abordat\u0103.\u00a0<\/span>Se consider\u0103 oamenii boga\u021bi sau s\u0103raci? \u00cen viziunea rom\u00e2nilor sunt mai importante egalitatea \u0219i siguran\u021ba sau libertatea? \u0218i c\u00e2t de mul\u021bumi\u021bi sunt ei de felul \u00een care tr\u0103iesc? Mai mult, sunt diferen\u021be regionale sau exist\u0103 o anumit\u0103 uniformitate a r\u0103spunsurilor lor? Folosind datele unui sondaj CCSAS, sondaj realizat \u00een \u021bara noastr\u0103 cu persoane de peste 18 ani, \u00een intervalul octombrie-decembrie 2021, vom analiza percep\u021bia oamenilor privind egalitatea\/inegalitatea. Datele sondajului subliniaz\u0103 c\u0103 cei mai s\u0103raci se consider\u0103 cei din regiunile de dezvoltare Sud-Est \u0219i Sud. Suplimentar, r\u0103spunsurile celor chestiona\u021bi spun o poveste simpl\u0103: \u00eentr-o societate contemporan\u0103 tot mai inegal\u0103, cu o propor\u021bie semnificativ\u0103 a celor care se declar\u0103 s\u0103raci, deloc mul\u021bumi\u021bi \u0219i nu prea mul\u021bumi\u021bi de felul \u00een care tr\u0103iesc, oamenii nu doresc s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 \u00een comunit\u0103\u021bi \u0219i spa\u021bii care nu le ofer\u0103 siguran\u021b\u0103. Aleg libertatea \u00een detrimentul egalit\u0103\u021bii, dar pun siguran\u021ba deasupra libert\u0103\u021bii.<\/span><\/p>\n

\u00a0<\/span><\/p>\n

\u00a0<\/span><\/b><\/p>\n

A3.\u00a0<\/span><\/i><\/b>Dezindustrializare prin privatizare: o analiz\u0103 a dinamicilor economice din cadrul industriei chimice din Rom\u00e2nia<\/span><\/i><\/b><\/p>\n

Zolt\u00e1n Mih\u00e1ly<\/span><\/b><\/p>\n

Afiliere institu\u021bional\u0103: Facultatea de Sociologie \u0219i Asisten\u021b\u0103 social\u0103,\u00a0<\/span>Universitatea Babe\u0219-Bolyai<\/span><\/p>\n

\u00a0<\/span><\/p>\n

Rezumat:<\/span><\/i>\u00a0Studiul descrie micro-funda\u021biile dezindustrializ\u0103rii din industria chimic\u0103 rom\u00e2neasc\u0103. \u00cen decursul procesului de integrare UE, regimurile de integrare transna\u021bional\u0103 au exacerbat dependen\u021ba de investi\u021bii str\u0103ine.\u00a0<\/span>\u00cen schimb, politicile de privatizare \u00een mas\u0103 \u0219i inadecvarea politicilor de dezvoltare au cauzat inadaptarea la cerin\u021bele pie\u021bei la numeroase \u00eentreprinderi de stat. Dezindustrializarea este descris\u0103 din perspectiva a dou\u0103 \u00eentreprinderi: Melana \u0219i Fibrex. Ambele au avut un parcurs specific de dezindustrializare. Melana a trecut printr-o serie de re-tehnologiz\u0103ri e\u0219uate care i-au ad\u00e2ncit problemele de operare. \u00centreprinderea a fost lichidat\u0103 de stat, nefiind privatizat\u0103 vreodat\u0103. Fibrex a fost privatizat, fapt ce i-a cauzat declinul. \u00cen lipsa organelor de monitorizare a competi\u021biei neloiale, investitorii str\u0103ini s\u0103 demanteleze capacit\u0103\u021bile de produc\u021bie \u0219i s\u0103 concedieze aproximativ 2900 de angaja\u021bi. Datele empirice contribuie la cadrul conceptual al regimurilor de integrare transna\u021bionale, eviden\u021biind aspectele negative ale acestora.<\/span><\/p>\n

\u00a0<\/span><\/p>\n

\u00a0<\/span><\/b><\/p>\n

A4. –<\/span><\/i><\/b>\u00a0<\/span>Ora\u0219ul rom\u00e2nesc post-socialist \u0219i procesul de restructurare urban\u0103. O perspectiv\u0103 geografic\u0103 asupra procesului de dezindustrializare din Rom\u00e2nia<\/span><\/i><\/b><\/p>\n

Ioan Sebastian Jucu<\/span><\/b><\/p>\n

Afiliere institu\u021bional\u0103<\/span>: Directorul Departamentului de Geografie, Universitatea de Vest, Timi\u0219oara<\/span><\/p>\n

\u00a0<\/span><\/b><\/p>\n

Rezumat:<\/span><\/i>\u00a0Realit\u0103\u021bile prin care ora\u0219ul \u0219i sistemul urban rom\u00e2nesc a comportat numeroase schimb\u0103ri spa\u021biale \u0219i func\u021bionale reprezint\u0103 un atribut incontestabil ale metamorfozelor urbane, care a atras aten\u021bia speciali\u0219tilor din diferite domenii, \u0219i a geografilor deopotriv\u0103. Schimb\u0103rile socio-spa\u021biale \u0219i func\u021bionale, dar \u0219i cele de ordin cultural, prin intermediul percep\u021biei asupra spa\u021biului urban, sau a peisajului cultural al ora\u0219ului rom\u00e2nesc post-socialist au fost determinate \u00een mod direct de procesul de dezindustrializare, care al\u0103turi de re-industrializare \u0219i ter\u021biarizare, ori prin procese specifice reconversiei spa\u021biului urban a condus la multiple transform\u0103ri pozitive \u0219i negative, precum \u0219i la perspective de dezvoltare inegal\u0103 cu multiple consecin\u021be at\u00e2t \u00een cadrul vie\u021bii urbane de zi cu zi a locuitorilor, c\u00e2t \u0219i \u00een contextul peisajului urban. Comunicarea de fa\u021b\u0103, la peste trei decenii de dinamic\u0103 post-socialist\u0103 a ora\u0219ului rom\u00e2nesc, vine s\u0103 ilustreze o perspectiv\u0103 geografic\u0103 a celor mai importante schimb\u0103ri determinate de complexul proces al dezindustrializ\u0103rii, fiind bazat\u0103 at\u00e2t pe cercet\u0103ri anterioare asupra unor studii de caz concrete, dar \u0219i pe abord\u0103ri actuale ale unor perspective materializare prin filtrul schimb\u0103rilor produse \u00een spa\u021biul urban rom\u00e2nesc. Noi spa\u021bii creative, noi structuri spa\u021biale \u0219i func\u021bionale al\u0103turi de spa\u021bii derelicte aflate \u00een ruin\u0103, vin s\u0103 contureze \u0219i s\u0103 argumenteze o realitate care pune \u00een eviden\u021b\u0103 faptul c\u0103 a\u0219ez\u0103rile umane rom\u00e2ne\u0219ti urmeaz\u0103 destinul societ\u0103\u021bilor urbane dezvoltate dar men\u021bin, \u00een acela\u0219i timp \u00een mare m\u0103sur\u0103, tendin\u021be specifice unor puternice r\u0103m\u00e2neri \u00een urm\u0103 sau apartenen\u021be unor ample ignor\u0103ri ale politicilor actuale de dezvoltare urban\u0103 \u00een ciuda ambi\u021biilor de adaptare a ora\u0219ului rom\u00e2nesc la lumea urban\u0103 avansat\u0103. Prezenta lucrare prezint\u0103, sintetic, cele mai importante perspective ale <\/a>proceselor de dezindustrializare din punct de vedere geografic, ilustr\u00e2nd cele mai relevante schimb\u0103ri, tendin\u021be, percep\u021bii \u0219i perspective desprinse din cercet\u0103rile centrate pe ora\u0219ele mari, mijlocii \u0219i mici ale Rom\u00e2niei \u0219i chiar pe unele a\u0219ez\u0103ri rurale \u00een care procesul de industrializare \u0219i-a pus amprenta \u00een mod activ \u00een perioada comunist\u0103 din Rom\u00e2nia.<\/span><\/p>\n

\n

\u00a0<\/span><\/b><\/p>\n

\u00a0<\/span><\/b><\/p>\n

PANEL B: ECOLOGII POLITICE \u0218I LAN\u021aURI DE PRODUC\u021aIE ALIMENTAR\u0102<\/span><\/b><\/p>\n

Data:\u00a0<\/span><\/b>Joi, 23 Martie, 16:00 – 18:00<\/span><\/p>\n

\u00a0<\/span><\/b><\/p>\n

Moderator<\/span><\/b>:\u00a0<\/span><\/b><\/p>\n

Camil P\u00e2rvu<\/span><\/b><\/p>\n

Afiliere institu\u021bional\u0103: Facultatea de \u0218tiin\u021be Politice, Universitatea din Bucure\u0219ti<\/span><\/p>\n

B1. Res\u0103lb\u0103ticire spontan\u0103 in ruinele post-agrare ale insulelor dun\u0103rene<\/span><\/i><\/b><\/p>\n

\u0218tefan Dorondel<\/span><\/b><\/p>\n

Afiliere institu\u021bional\u0103<\/span>: Institutul de Antropologie \u201cFrancisc I. Rainer\u201d, Academia Rom\u00e2n\u0103<\/span><\/p>\n

\u00a0<\/span><\/p>\n

Rezumat:<\/span><\/i>\u00a0Insulele fluviale au fost arareori studiate de istorici \u015fi de antropologi, \u00een primul r\u00e2nd pentru c\u0103 arareori sunt locuite. In ciuda vacuit\u0103\u0163ii lor umane, insulele fluviale sunt prezente \u00een via\u0163a popula\u0163iilor riverane. In aceasta prezentare, analizez procesul gradual de res\u0103lb\u0103ticire al insulelor dun\u0103rene (Dun\u0103rea de Jos) \u00een ruinele agro-industriale socialiste. O analiz\u0103 a folosirii insulelor \u00een ultima sut\u0103 de ani arat\u0103 c\u0103 insulele dun\u0103rene au fost spa\u0163ii de produc\u0163ie agro-industrial\u0103 fiind \u00eencorporate \u00een economia local\u0103 \u015fi na\u0163ional\u0103. Politicile neoliberale de dup\u0103 1989 au \u00eempins insulele dun\u0103rene \u00een spa\u0163ii intersti\u0163iale institu\u0163ionale \u015fi economice care au permis proliferarea speciilor nonumane. Aflate nu doar \u00eentre dou\u0103 maluri dar \u015fi \u00eentre legi interna\u0163ionale, state na\u0163ionale \u015fi procese geomorfologice \u015fi hidrologice, insulele dun\u0103rene au suferit transform\u0103ri socio-naturale masive, ceea ce \u00eenseamn\u0103 c\u0103 res\u0103lb\u0103ticirea lor nu se afla totu\u015fi \u00een afara sferei de ac\u0163iune umane. Aceast\u0103 prezentare contribuie la o redefinire a conceptului de \u201cferal proliferations\u201d (Anna Tsing) \u015fi la l\u0103rgirea perspectivei de istoria \u015fi antropologia mediului bazate pe materiale etnografice din sud-estul Europei.<\/span><\/p>\n

\u00a0<\/span><\/b><\/p>\n

\u00a0<\/span><\/b><\/p>\n

B2. Suveranitate alimentar\u0103 \u00een Rom\u00e2nia: \u00eentre populism \u0219i progresism<\/span><\/i><\/b><\/p>\n

Irina Velicu<\/span><\/b><\/p>\n

Afiliere institu\u021bional\u0103:\u00a0<\/span>Centrul de Studii Sociale, Universitatea din Coimbra<\/span><\/p>\n

Hestia Delibas<\/span><\/b><\/p>\n

Afiliere institu\u021bional\u0103:\u00a0<\/span>Centrul de Studii Sociale, Universitatea din Coimbra<\/span><\/p>\n

\u00a0<\/span><\/p>\n

Rezumat:<\/span><\/i>\u00a0\u00cen contextul acutiz\u0103rii crizei alimentare \u0219i climatice, populismul agrar se reactiveaz\u0103 ca suveranitate alimentar\u0103, un discurs acaparat de populi\u0219ti na\u021bionali\u0219ti. Deseori populismele (agrare sau extractiviste) reproduc politici de excludere \u0219i marginalizare \u00eempotriva acelora\u0219i categorii pe care pretind s\u0103 le sprijine. Pornim de la premisa c\u0103 populismul necesit\u0103 o analiz\u0103 a condi\u021biilor materiale \u0219i rela\u021bionale care ajung s\u0103 se articuleze \u00een cadrul unor astfel de discursuri. Dezbatem conceptul de \u00b4populism agrar\u00b4 analiz\u00e2nd dou\u0103 probleme esen\u021biale \u00een care se pot observa aceste condi\u021bii \u0219i cum se manifest\u0103 ele \u00een Rom\u00e2nia: concentrarea pamanturilor \u0219i monopolul asupra semin\u021belor. Ne propunem s\u0103 analiz\u0103m discursurile mi\u0219c\u0103rii globale Via Campesina (Calea \u021a\u0103r\u0103neasc\u0103) \u0219i ale asocia\u021biei membre, Eco Ruralis, din Rom\u00e2nia. Potrivit interviurilor realizate cu membrii acestei asocia\u021bii, agricultura \u021b\u0103r\u0103neasc\u0103 devine din ce \u00een ce mai dependent\u0103 de achizi\u021bionarea semin\u021belor industriale \u0219i nu mai este sus\u021binut\u0103 public pentru cultivarea varieta\u021bilor locale. Politicile economice de tranzi\u021bie au invalidat agricultura de subzisten\u021b\u0103, ceea ce a condus la migra\u021bie \u0219i abandonarea-acapararea p\u0103m\u00e2nturilor. Argumentul nostru conceptual este c\u0103 logica politic\u0103 suveranist\u0103 bazat\u0103 doar pe ontologie nu poate evita reac\u021bii protec\u021bionist-conservatoare. Aplicat la contextul uzurp\u0103rii resurselor naturale ca problem\u0103 global\u0103 a industrializ\u0103rii \u0219i expansiunii ideologiei neoliberale, conceptul de suveranitate se transform\u0103 \u00eentr-un fel care permite exercitarea unor pozi\u021bionalit\u0103\u021bi politice emancipator-egalitariste diverse. Argumentul nostru empiric este c\u0103 dincolo de esen\u021bialism sau pozi\u021bionare identitar\u0103 strategic\u0103, populismul agrar ca mi\u0219care global\u0103 pentru suveranitate este emancipator, fiind axat pe solidaritate transna\u021bional\u0103 \u0219i intersec\u021bional\u0103.<\/span><\/p>\n

\u00a0<\/span><\/i><\/b><\/p>\n

\u00a0<\/span><\/i><\/b><\/p>\n

B3. Privatizarea naturii s\u0103lbatice \u0219i rolul capitalului transna\u021bional \u00een construirea Carpa\u021biilor ca periferie verde a Europei<\/span><\/i><\/b><\/p>\n

George Iord\u0103chescu<\/span><\/b><\/p>\n

Afiliere institu\u021bional\u0103<\/span>:<\/span>\u00a0<\/span>Departamentul de \u0218tiin\u021be Politice \u0219i Rela\u021bii Interna\u021bionale, Universitatea din Sheffield, Marea Britanie\u00a0(Department of Politics and IR, The University of Sheffield, UK)<\/i><\/span><\/p>\n

\u00a0<\/span><\/p>\n

Rezumat:<\/span><\/i>\u00a0<\/span>Extinderea ariilor protejate este \u00eencorporat\u0103 \u00een agendele regionale de cre\u0219tere verde, cum ar fi Pactul Verde European, \u0219i constituie un element central al unor acorduri interna\u021bionale recente precum Cadrul Global pentru Biodiversitate Post-2020 adoptat recent la Montreal, care propune diferite scenarii pentru consolidarea protec\u021biei stricte a naturii. Avoca\u021bii acestor idei sugereaz\u0103 c\u0103 interesul crescut pentru conservarea naturii s\u0103lbatice deschide o nou\u0103 er\u0103 \u00een cooperarea interguvernamental\u0103 marcat\u0103 de revalorizarea s\u0103lb\u0103ticiei (wilderness) \u00een sectoare precum agricultura, energia \u0219i dezvoltarea infrastructurii verzi. \u00cen\u021beleas\u0103 ca parte a unei \u00eencerc\u0103ri globale de controla suprafe\u021be mari de teren unde natura este l\u0103sat\u0103 s\u0103 se dezvolte dup\u0103 propriile reguli, tendin\u021ba european\u0103 de protec\u021bie strict\u0103 a s\u0103lb\u0103ticiei este explorat\u0103 \u00een aceast\u0103 prezentare ca un proces de re-teritorializare dublat de emergen\u021ba unei noi resurse. \u00cen strategiile UE de cre\u0219tere economic\u0103, aceast\u0103 resurs\u0103 este relevant\u0103 nu doar pentru atenuarea colapsului biodiversit\u0103\u021bii dar \u0219i pentru adaptarea la schimb\u0103rile climatice \u0219i rezilien\u021ba energetic\u0103. De\u0219i au luat av\u00e2nt doar \u00een ultimul deceniu, proiectele ce propun protec\u021bia strict\u0103 a naturii deja au un impact important asupra rela\u021biilor oamenilor cu mediul \u00een zone marginale ale Europei, precum Mun\u021bii Carpa\u021bi. Aceast\u0103 interven\u021bie va discuta strategiile prin care ini\u021biativele de creare a unor zone de protec\u021bie strict\u0103 (precum arii private protejate sau zone de res\u0103lb\u0103ticire) creaz\u0103 periferii verzi unde actori importan\u021bi ajung s\u0103 controleze accesul la resurse naturale, bunuri comune \u0219i produc\u021bia cunoa\u0219terii despre natura ce urmeaz\u0103 a fii construit\u0103 ca s\u0103lb\u0103ticie. Dezvoltarea Carpa\u021bilor ca frontier\u0103 a s\u0103lb\u0103ticiei europene va fi analizat\u0103 ca un proces de schimb ecologic inegal \u00eentre un centru afluent unde procesele decizionale, capitalul transna\u021bional \u0219i cunoa\u0219terea hegemonic\u0103 sunt direc\u021bionate \u00een \u00eencercarea de a externaliza costurile cre\u0219terii economice spre o periferie caracterizat\u0103 prin decalaje economice, subdezvoltare a ruralului \u0219i multiple forme de degradare a mediului.<\/span><\/p>\n

\u00a0<\/span><\/b><\/p>\n

\u00a0<\/span><\/b><\/p>\n

B4. Ro\u0219ii Verzi \u00een spa\u021biul rom\u00e2nesc: condi\u021bii pentru a ie\u0219i din dulap printr-o nou\u0103 eco-nomie politic\u0103<\/span><\/i><\/b><\/p>\n

Adi Dohotaru<\/span><\/b><\/p>\n

Afiliere institu\u021bional\u0103: Pre\u0219edinte Societatea Organizat\u0103 Sustenabil SOS<\/span><\/p>\n

\u00a0\u00a0<\/span><\/b><\/p>\n

Rezumat:<\/span><\/i>\u00a0Un stat ecologic \u0219i social se poate realiza doar printr-un dezvolta\u021bionism \u201everde\u201d \u0219i un spa\u021biu larg de manevr\u0103 fiscal\u0103. Adic\u0103 investi\u021bii publice masive pentru a asigura tranzi\u021bia energetic\u0103. Dup\u0103 ani de tranzi\u021bie spre neoliberalism & neoconservatorism, exist\u0103 resurse \u00een societatea rom\u00e2neasc\u0103 pentru a asigura o nou\u0103 tranzi\u021bie de idei? Deocamdat\u0103 ro\u0219iile verzi sunt cam crude. Dar exist\u0103 o cerere din partea publicului pentru un stat dezvolta\u021bionist ecologic, iar mai multe cercet\u0103ri indic\u0103 o con\u0219tientizare mai mare a urgen\u021bei climatice, o dorin\u021b\u0103 de a folosi transportul public \u00een locul celui privat, cre\u0219terea altor teme de mediu precum calitatea apei, al\u0103turi de defri\u0219\u0103rile ilegale de p\u0103duri. \u00cen topul amenin\u021b\u0103rilor cu privire la viitor, din perspectiva elevilor de liceu, sunt problemele de mediu \u0219i \u00eenc\u0103lzirea global\u0103, \u00eenaintea r\u0103zboaielor sau a crizei energetice. Cu toate acestea, neoliberalismul a individualizat r\u0103spunderea pentru criza climatic\u0103 \u0219i a externalizat-o consumatorilor. \u00cenc\u0103 nu e corelat\u0103 cu claritate criza climatic\u0103 cu responsabilitatea de interven\u021bie a unui stat dezvolta\u021bionist ecologic. A\u0219a cum deja se fomeaz\u0103 o ni\u0219\u0103 eco \u00een Europa Central\u0103 \u0219i de Est care ofer\u0103 partide parlamentare \u0219i<\/a> chiar guvern\u0103ri \u00een care partip\u0103 Verzii, deci nu doar \u00een Vestul continentului, exist\u0103 deja condi\u021bii de posibilitate de a se crea o st\u00e2ng\u0103 ecologic\u0103, critic\u0103 la adresa capitalismului, \u0219i \u00een spa\u021biul rom\u00e2nesc cu infrastructuri partinice, asociative \u0219i de idei. Singura problem\u0103 e c\u00e2nd \u0219i cu ce impact real \u00een societate.<\/span><\/p>\n

\n

\u00a0<\/span><\/b><\/p>\n

PANEL C: CRITICI FILOSOFICE ALE CAPITALISMULUI: LIMITE \u0218I POSIBILIT\u0102\u021aI<\/span><\/b><\/p>\n

Data:\u00a0<\/span><\/b>Joi, 23 Martie, 16:00 – 18:00<\/span><\/p>\n

\u00a0<\/span><\/b><\/p>\n

Moderator:<\/span><\/b><\/p>\n

Ciprian Bogdan<\/span><\/b><\/p>\n

Afiliere institu\u021bional\u0103:\u00a0<\/span>Facultatea de Studii Europene, Universitatea Babe\u0219-Bolyai<\/span><\/p>\n

\u00a0<\/span><\/p>\n

\u00a0<\/span><\/b><\/p>\n

C1.<\/span><\/i><\/b>\u00a0Colonizare \u0219i decolonizare a cunoa\u0219terii \u00een istoria intelectual\u0103 recent\u0103<\/span><\/i><\/b><\/p>\n

Veronica Laz\u0103r<\/span><\/b><\/p>\n

Afiliere institu\u021bional\u0103: Universitatea din Bucure\u0219ti<\/span><\/p>\n

\u00a0<\/span><\/p>\n

Rezumat:<\/span><\/i>\u00a0\u00cen istoria intelectual\u0103\u00a0nu s-a vorbit niciodat\u0103 at\u00e2t de mult\u00a0cum se vorbe\u0219ti ast\u0103zi\u00a0despre imperiu, imperialism, colonialitate, construc\u021bie politic\u0103\u00a0\u0219i cultural\u0103\u00a0a categoriilor rasiale\u00a0\u0219i de gen, nedreptate epistemic\u0103 \u0219.a.m.d.\u00a0La r\u00e2ndul ei, istoria ideilor politice e mai politizat\u0103, mai auto-reflexiv\u0103 \u0219i mai auto-critic\u0103 ca niciodat\u0103. \u00cens\u0103 turnura global\u0103 care se hr\u0103ne\u0219te din aceast\u0103\u00a0muta\u021bie\u00a0tr\u0103deaz\u0103 paradoxul unui c\u00e2mp de cunoa\u0219tere tot mai pu\u021bin ierarhic \u0219i autoritar\u00a0la nivel de con\u021binut<\/i>, care-\u0219i rescrie permanent canonul\u00a0pentru a-i corecta sexismul, rasismul \u0219i eurocentrismul\u00a0cu care e \u00eentre\u021besut, dar care, cu fiecare mi\u0219care, ad\u00e2nce\u0219te raporturile de asimetrie \u00eentre un centru activ al\u00a0producerii de cunoa\u0219tere<\/i>, de obicei anglo-saxon,\u00a0\u0219i o pluralitate tot mai extins\u0103 de\u00a0obiecte<\/i>\u00a0de studiu native, care func\u021bioneaz\u0103 ca surse de date.<\/span><\/p>\n

\u00a0<\/span><\/p>\n

\u00a0<\/span><\/b><\/p>\n

C2.\u00a0<\/span><\/i><\/b>\u201eObiecte imposibile\u201d ale teoriei dreptului: studiile juridice critice \u00een semi-periferia european\u0103<\/span><\/i><\/b><\/p>\n

Cosmin Cercel<\/span><\/b><\/p>\n

Afiliere institu\u021bional\u0103: Assistant Professor Lazarski University in Warsaw\/ Cercet\u0103tor postdoctoral New Europe College<\/span><\/p>\n

\u00a0<\/span><\/p>\n

Rezumat:<\/span><\/i>\u00a0Confrunta\u021bi cu un context marcat de multiple crize – de la criza climatic\u0103, la tensiunile sociale \u0219i afimarea extremei drepte ca o for\u021b\u0103 politic\u0103 \u00een context global, la r\u0103zboiul din Ucraina \u0219i militarizarea societ\u0103\u021bilor europene – care mai este rolul dreptului ca discurs ce pretinde a limita puterea suveran\u0103? Prezentarea de fa\u021b\u0103 urm\u0103re\u0219te s\u0103 analizeze condi\u021biile de posibilitate materiale \u0219i intelectuale a unei teorii critice a dreptului \u00een spa\u021biul central \u0219i est-european. Pornind de la premisa c\u0103 \u00een ultimii treizeci de ani discursul juridic, dominat de un formalism hegemonic, a reprezentat vehiculul ideologic privilegiat \u00een construc\u021bia suprastructurii neoliberale, urm\u0103resc s\u0103 propun coordonatele unui posibil contra-discurs din interiorul teoriei dreptului.\u00a0<\/span>Dac\u0103 discursul dominant din spa\u021biul juridic al ultimelor decenii a participat \u00een neutralizarea<\/span>\u00a0<\/span>politicului printr-o judiciarizare a sferei publice, cu urm\u0103rile bine cunoscute \u2013 populism, autoritarism precum rena\u0219tere \u0219i afirmare a extremei drepte \u2013 poate teoria dreptului s\u0103 se constituie ca un loc de rezisten\u021b\u0103? R\u0103spunsul pe care \u00eel schi\u021bez se articuleaz\u0103 sub dou\u0103 forme de analiz\u0103. Pe deoparte, voi insista asupra condi\u021biilor intelectuale interne teoriei dreptului de a formula o conceptualizare critic\u0103 a dreptului ca practic\u0103 social\u0103 \u0219i structur\u0103 normativ\u0103 \u00een contra discursului dominant. Urm\u00e2nd aceast\u0103 linie, \u0219i \u00eemprumut\u00e2nd de la instrumentarul psihanalizei lacaniene, propun o reconfigurare a teoriei dreptului \u00een jurul no\u021biunii de \u201eintruziune a realului\u201d. Altfel spus, afirm necesitatea explor\u0103rii \u00een (\u0219i din) interiorul jusrispruden\u021bei a conceptelor-limit\u0103 ce marcheaz\u0103 frontierele cunoa\u0219terii juridice, fie ele sfera politicului, a economiei \u0219i a rela\u021biilor de putere. Pe de alt\u0103 parte, urm\u0103resc ca o analiz\u0103 de istorie intelectual\u0103, genealogia studiilor juridice critice de la originile sale \u00een contextul universitar american al anilor 1970, la forma teoriei critice a dreptului din nordul global, urm\u0103rind s\u0103 schi\u021bez caracteristicile sale \u00een spa\u021biul semi-periferiei est-europene.<\/span><\/p>\n

\u00a0<\/span><\/b><\/p>\n

C3.<\/span><\/i><\/b>\u00a0Despre filozofie ca parazit<\/span><\/i><\/b><\/p>\n

Alexandru Sava<\/span><\/b><\/p>\n

Afiliere institu\u021bional\u0103: Centrul Pentru Studii De Dezvoltare \u015ei Cooperare Interna\u0163ional\u0103 (IDC), Universitatea Bucure\u0219ti<\/span><\/p>\n

\u00a0<\/span><\/p>\n

Rezumat:<\/span><\/i>\u00a0\u00cen lucrarea de fa\u021b\u0103 propunem o explorare a modului \u00een care filosofia \u00ee\u0219i aproprie resursele unui c\u00e2mp social pentru a-\u0219i exercita capacit\u0103\u021bile proprii, concentr\u00e2ndu-ne pe cazul modernit\u0103\u021bii capitaliste recente \u0219i utiliz\u00e2nd un cadru teoretic derivat din nietzscheanismul francez postbelic \u0219i marxismul post-althusserian. \u00cen acest scop vom urm\u0103ri urm\u0103toarele puncte de contact ale filosofiei cu c\u00e2mpul social: tensiunea \u00eentre sarcinile proprii ale filosofiei \u0219i capturarea filosofiei sub forma de disciplin\u0103 social\u0103, care poate fi astfel utilizat\u0103 la opera\u021biunile de produc\u021bie \u0219i reproducere ale ordinii sociale; tensiunea \u00eentre sarcinile proprii ale filosofiei \u0219i capturarea filosofiei sub forma de mijloc de critic\u0103 social\u0103, care poate fi astfel utilizat\u0103 la sus\u021binerea for\u021belor reactive din c\u00e2mpul social \u00een lupta acestora pentru sabotarea \u0219i \u00eenlocuirea ordinii sociale; spa\u021biile de deschidere ale c\u00e2mpului social c\u0103tre exteriorul s\u0103u, \u00een care filosofia poate stimula apari\u021bia unor for\u021be active \u00een c\u00e2mpul social care s\u0103 permit\u0103 o sincronizare \u00eentre \u00eentrebuin\u021barea proprie a capacit\u0103\u021bilor filosofiei \u0219i uzurile sociale ale filosofiei. Mizele lucr\u0103rii noastre vor fi a\u0219adar de a stabili cadrul analitic pe care \u00eel vom folosi, de a explicita cum anume conceptualiz\u0103m distinc\u021bia \u00eentre \u00eentrebuin\u021barea proprie a filosofiei \u0219i uzurile sale sociale, de a descrie oportunismul tranzac\u021bional pe care filosofia \u00eel \u00eentre\u021bine cu diferitele tabere ale conflictelor socio-politice \u0219i, \u00een sf\u00e2r\u0219it, de a explora \u00een ce m\u0103sur\u0103 at\u00e2t parazitismul filosofiei, c\u00e2t \u0219i decuplarea acesteia de propriile capacit\u0103\u021bi de c\u0103tre for\u021bele c\u00e2mpului social ar putea fi dep\u0103\u0219ite.<\/span><\/p>\n

\u00a0<\/span><\/b><\/p>\n

\u00a0<\/span><\/b><\/p>\n

C4.\u00a0<\/span><\/i><\/b>C\u00e2nd realitatea devine teorie.\u00a0<\/span><\/i><\/b>Note despre filosofia de ocazie a lui G. Anders<\/span><\/i><\/b><\/p>\n

Lorin Ghiman<\/span><\/b><\/p>\n

Afiliere institu\u021bional\u0103: Lector dr., Universitatea de Art\u0103 \u0219i Design Cluj<\/span><\/p>\n

\u00a0<\/span><\/p>\n

Rezumat:<\/span><\/i>\u00a0Interven\u021bia e preocupat\u0103 de \u00eentrebarea dac\u0103 ceea ce este numit \u00een mod conven\u021bional filosofie, cu dependen\u021ba sa de mediul academic, mai poate fi \u201deliberat\u0103\u201d din industria adev\u0103rului \u0219i repus\u0103 \u00een slujba \u00eennoirii lumii. Prin refuzul \u00eenregiment\u0103rii academice \u0219i dezertarea \u00een praxis Anders \u00eensu\u0219i pare s\u0103 cread\u0103 c\u0103 nu. Dar observa\u021biile sale la adresa pozi\u021biei pe care o adoptau Heidegger,<\/a> respectiv Adorno, par s\u0103 \u00eei transforme pe preopinen\u021bi \u00een oameni de paie, ceea ce e mai u\u0219or de f\u0103cut cu primul dec\u00e2t cu cel de-al doilea \u0219i cu \u0218coala de la Frankfurt. O reluare a punctelor de contact \u0219i a diferendelor dintre antropotehnica lui Anders \u0219i teoria critic\u0103 a societ\u0103\u021bii ar fi \u00een m\u0103sur\u0103 s\u0103 pun\u0103 \u00een lumin\u0103 limitele unor modele critice \u0219i posibilit\u0103\u021bile pe care \u00eenc\u0103 le p\u0103streaz\u0103.<\/a><\/span><\/p>\n

\u00a0<\/span><\/b><\/p>\n

\n

\u00a0<\/span><\/b><\/p>\n

PANEL D: SISTEMUL EDUCA\u021aIONAL ROM\u00c2NESC: INEGALIT\u0102\u021aI STRUCTURALE \u0218I MECANISME DE FINAN\u021aARE<\/span><\/b><\/p>\n

Data:\u00a0<\/span><\/b>Joi, 23 martie, 18-20<\/span><\/p>\n

\u00a0<\/span><\/b><\/p>\n

Moderator<\/span><\/b><\/p>\n

Gabriel B\u0103descu<\/span><\/b><\/p>\n

Afiliere institu\u021bional\u0103: Facultatea de \u0218tiin\u021be Politice, Administrative \u0219i ale Comunic\u0103rii,\u00a0<\/span>Universitatea Babe\u0219-Bolyai<\/span><\/p>\n

\u00a0<\/span><\/p>\n

\u00a0<\/span><\/p>\n

D1. (In)echitatea educa\u021bional\u0103 \u00een sistemul de \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2nt rom\u00e2nesc<\/span><\/b><\/p>\n

Sebastian \u021aoc<\/span><\/b><\/p>\n

Afiliere institu\u021bional\u0103: \u0218coala Na\u021bional\u0103 de Studii Politice \u0219i Administrative \u0219i Institutul de Cercetare a Calit\u0103\u021bii Vie\u021bii, Academia Rom\u00e2n\u0103<\/span><\/p>\n

Andreea Gheba<\/span><\/b><\/p>\n

Afiliere institu\u021bional\u0103: \u0218coala Na\u021bional\u0103 de Studii Politice \u0219i Administrative<\/span><\/p>\n

Rezumat:<\/span><\/i>\u00a0Un sistem public de educa\u021bie performant este esen\u021bial pentru consolidarea democra\u021biei \u0219i pentru ie\u0219irea din subdezvoltarea specific\u0103 periferiilor europene. Performan\u021ba sistemului de \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2nt \u00een acest context se m\u0103soar\u0103 prin capacitatea acestuia de a transmite cel pu\u021bin un set de competen\u021be de baz\u0103 pentru to\u021bi tinerii din Rom\u00e2nia (inclusiv\u00a0cele de natur\u0103 civic\u0103, politic\u0103 sau referitoare la func\u021bionarea sistemului economic). \u00cen prezent, sistemul de \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2nt este departe de acest deziderat, \u00een contextul \u00een care numero\u0219i tineri, fie nu au competen\u021be de baz\u0103 aferente nivelurilor de studii din \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2ntul obligatoriu, fie au ie\u0219it prea devreme din \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2nt. Aceste aspecte au implica\u021bii pe termen lung asupra oportunit\u0103\u021bilor ocupa\u021bionale \u0219i \u00een general a ob\u021binerii unui trai decent.\u00a0 Capitolul de fa\u021b\u0103 se concentreaz\u0103 pe componentele ce \u021bin de sistemul educa\u021bional rom\u00e2nesc pre-universitar care au impact asupra echit\u0103\u021bii. La nivel discursiv, conceptul de echitate poate fi identificat drept un element deseori invocat de c\u0103tre factorii de decizie din sistemul educa\u021bional rom\u00e2nesc, cel pu\u021bin dac\u0103 ne raport\u0103m la perioada ultimilor ani. Cu toate acestea un num\u0103r mic de politici publice pot fi asociate cu ideea de echitate, iar cele care sunt asociate, au produs \u00eentr-o mic\u0103 m\u0103sur\u0103 schimb\u0103ri la nivelul oportunit\u0103\u021bilor \u0219i rezultatelor educa\u021bionale ale elevelor. De aici se disting cel pu\u021bin dou\u0103 probleme care merit\u0103 analizate: ce se invoc\u0103 de fapt atunci c\u00e2nd este men\u021bionat\u0103 echitatea (concept care a c\u0103p\u0103tat o alur\u0103\u00a0 \u201emainstream\u201d datorit\u0103 tendin\u021belor interna\u021bionale \u00een domeniu setate de organiza\u021bii precum OECD, UNESCO sau WB) \u0219i care este starea de fapt a sistemului educa\u021bional rom\u00e2nesc, mai ales c\u0103 datele \u0219i indicatorii relevan\u021bi pentru domeniul echit\u0103\u021bii sugereaz\u0103 c\u0103 sistemul este inechitabil. Prima parte a prezent\u0103rii este dedicat\u0103 analizei conceptuale privind echitatea educa\u021bional\u0103, modalit\u0103\u021bile de opera\u021bionalizare \u0219i prezent\u0103rii rezultatelor studiilor de specialitate din domeniu. \u00cen a doua parte, discut\u0103m critic, folosind date statistice \u0219i rezultate din studii anterioare, tipurile de inechit\u0103\u021bi din \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2ntul rom\u00e2nesc, \u021bin\u00e2nd cont pe de-o parte de problemele structurale din societatea rom\u00e2neasc\u0103 \u0219i pe de alt\u0103 de problemele ce \u021bin de modalitatea de organizare a sistemului de \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2nt \u0219i capacitatea acestuia de a atenua<\/span><\/p>\n

problemele existente \u00een societate.<\/span><\/p>\n

\u00a0<\/span><\/b><\/p>\n

\u00a0<\/span><\/b><\/p>\n

D2. Guvernan\u021ba prin bilan\u021b financiar \u0219i contradic\u021biile autonomiei universitare \u00een Rom\u00e2nia<\/span><\/b><\/p>\n

Irina Culic<\/span><\/b><\/p>\n

Afiliere institu\u021bional\u0103: Facultatea de Sociologie \u0219i Asisten\u021b\u0103 social\u0103,\u00a0<\/span>Universitatea Babe\u0219-Bolyai<\/span><\/p>\n

\u00a0<\/span><\/p>\n

Rezumat:<\/span><\/i>\u00a0Prezentarea va discuta modul \u00een care este proiectat \u0219i pus \u00een practic\u0103 sistemul de finan\u021bare a universit\u0103\u021bilor \u00een Rom\u00e2nia, utiliz\u00e2nd ca ilustrare cazul Universit\u0103\u021bii Babe\u0219-Bolyai. Alinierea la procesul Bologna a declan\u0219at o mutare decisiv\u0103 c\u0103tre antreprenoriat \u0219i valorile pie\u021bei \u00een sistemul de \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2nt rom\u00e2nesc, reprezent\u00e2nd unul dintre cazurile cele mai notorii de izomorfism institu\u021bional. Mecanismul financiar introdus \u00een 1999 \u00een sistemul public, care m\u0103rea autonomia \u0219i r\u0103spunderea financiar\u0103 a universit\u0103\u021bilor, a pus um\u0103rul la aceast\u0103 transformare, \u00eencuraj\u00e2nd strategiile institu\u021bionale de maximizare a fondurilor primite de la stat \u0219i cre\u0219terea veniturilor extrabugetare. Strategiile opera\u021bionale ale universit\u0103\u021bilor, ale facult\u0103\u021bilor \u0219i ale departamentelor sunt marcate de sustenabilitatea financiar\u0103 a programelor de studii pe care le organizeaz\u0103, iar structura \u0219i con\u021binutul acestora e dirijat de o logic\u0103 a pie\u021bei \u00eentr-o economie \u00een care cercetarea \u0219i dezvoltarea sunt subdimensionate (cheltuielile de cercetare-dezvoltare au reprezentat 0,48% din PIB \u00een 2021, din care 0,29% pentru sectorul privat \u0219i 0,19% pentru sectorul public, conform INS). \u00cen acest context, auto- finan\u021barea a devenit o \u00eendatorire, transferat\u0103 asupra profesorilor, departamentelor, facult\u0103\u021bilor \u0219i institutelor, care sunt presate s\u0103 g\u0103seasc\u0103, s\u0103 fac\u0103 aplica\u021bii \u0219i s\u0103 ob\u021bin\u0103 fonduri extrabugetare pentru finan\u021barea activit\u0103\u021bilor incluse \u00een norm\u0103 \u0219i \u00een programele de studii, cum sunt cercetarea de teren, participarea la manifest\u0103ri \u0219tiin\u021bifice interna\u021bionale sau publica\u021biile \u0219tiin\u021bifice, respectiv organizarea laboratoarelor \u0219i a practicii studen\u021bilor, acoperirea orelor din normele vacante ale statelor de func\u021bii, sau sus\u021binerea publica\u021biilor de specialitate g\u0103zduite institu\u021bional. Bilan\u021burile financiare au devenit principalul mecanism de guvernan\u021b\u0103 a \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2ntului academic, mijlocul \u0219i substan\u021ba autonomiei universitare. Acest lucru este facilitat de contradic\u021bia dintre legea \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2ntului, care e predicat\u0103 pe o larg\u0103 autonomie a departamentelor \u0219i a facult\u0103\u021bilor, \u0219i reglement\u0103rile fiscale, care dau discre\u021bie conducerii centrale a universit\u0103\u021bilor \u00een orice decizie cu implica\u021bii financiare<\/span><\/b><\/p>\n

\u00a0<\/span><\/b><\/p>\n

D3. Reforma educa\u021biei din anii ’90 \u00een Rom\u00e2nia: tendin\u021be ideologice \u0219i guvernare \u00een urma restructur\u0103rii propuse de Banca Mondial\u0103<\/span><\/b><\/p>\n

Dana Solonean<\/span><\/b><\/p>\n

Afiliere institu\u021bional\u0103: Facultatea de Sociologie \u0219i Asisten\u021b\u0103 social\u0103,\u00a0<\/span>Universitatea Babe\u0219-Bolyai<\/span><\/p>\n

\u00a0<\/span><\/p>\n

Rezumat:<\/span><\/i>\u00a0<\/span>Dup\u0103 c\u0103derea regimului comunist, \u00een 1995, Rom\u00e2nia a lansat prima reform\u0103 multisistemic\u0103 din sectorul educa\u021biei.\u00a0<\/span>Reforma a fost preponderent finan\u021bat\u0103 printr-un \u00eemprumut de la Banca Mondial\u0103 \u0219i a urmat \u00eendeaproape ideologia neoliberal\u0103 promovat\u0103 de oficialii B\u0103ncii. Acesta a propus descentralizarea administra\u021biei, crearea unor mecanisme de eficientizare a costurilor, stabilirea unor standarde na\u021bionale de examinare, stimularea competi\u021biei \u00eentre \u0219coli \u0219i crearea unor pie\u021be noi. \u00cens\u0103, pentru a introduce modele de politici neoliberale, Banca a creat mai \u00eent\u00e2i o structur\u0103 de cunoa\u0219tere \u00een jurul sistemului rom\u00e2nesc de educa\u021bie. Exper\u021bii de la Washington au cercetat mai \u00eent\u00e2i sectorul \u0219i au diagnosticat problemele acestuia precum \u0219i cauzele acestor probleme. Angajamentele lor neoliberale au informat abordarea politicii \u0219i le-au modelat ancheta \u0219i discursul. Sistemul de educa\u021bie din Rom\u00e2nia a fost descris drept ineficient \u0219i neperformant, av\u00e2nd nevoie urgent\u0103 de restructurare. Reprezent\u0103ri specifice ale institu\u021biilor locale, proceselor birocratice \u0219i actorilor au fost folosite pentru a legitima formele de interven\u021bie propuse. Ignor\u00e2nd natura politic\u0103 a guvern\u0103rii, adic\u0103 extragandu-i statului din substan\u021ba sa politic\u0103 \u0219i construindu-\u0219i cu aten\u021bie rolul de \u201eexper\u021bi\u201d impar\u021biali \u0219i apolitici, oficialii B\u0103ncii au creat o ni\u0219\u0103 \u00een guvernare pentru ei \u00een\u0219i\u0219i. \u00cen acest fel, au reu\u0219it s\u0103 introduc\u0103 idei \u0219i forme de guvernare neoliberale, ale c\u0103ror efecte negative \u00een ceea ce prive\u0219te egalitatea \u0219i calitatea educa\u021biei le resim\u021bim p\u00e2n\u0103 azi.\u00a0<\/span><\/p>\n

\u00a0<\/span><\/p>\n

\u00a0<\/span><\/b><\/p>\n

D4. Diferen\u021be: experien\u021be personale \u0219i dinamici intracomunitare – Un volum colectiv despre \u0219coal\u0103 \u0219i familie \u00eentr-o comunitate defavorizat\u0103<\/span><\/b><\/p>\n

Mihai Vasile<\/span><\/b><\/p>\n

Afiliere institu\u021bional\u0103:\u00a0<\/span>Asocia\u021bia Politeia\u00a0<\/span>\u0219i<\/span>\u00a0Universitatea Babe\u0219-Bolyai<\/span><\/p>\n

M\u0103d\u0103lina Musc\u0103<\/span><\/b><\/p>\n

Afiliere institu\u021bioanal\u0103:\u00a0<\/span>Asocia\u021bia Politeia<\/span><\/p>\n


Rezumat:<\/i><\/span>\u00a0\u00a0<\/span>De mai bine de \u0219ase ani lucr\u0103m \u00eempreun\u0103 cu p\u0103rin\u021bii \u0219i copiii din D\u00e2rvari pentru a \u00eembun\u0103t\u0103\u021bi situa\u021bia \u0219colar\u0103 \u0219i familial\u0103 a acestora. Am adunat \u00een acest timp pove\u0219ti \u0219i date despre ce \u00eenseamn\u0103 s\u0103 mergi la \u0219coal\u0103 atunci c\u00e2nd familia ta se afl\u0103 \u00eentr-o situa\u021bie social\u0103 vulnerabil\u0103. Suntem con\u0219tien\u021bi c\u0103 toate problemele pe care le-am \u00eent\u00e2lnit nu sunt singulare, au cauze sistemice, c\u0103 sunt zeci, sute de alte comunit\u0103\u021bi \u00een situa\u021bii similare \u0219i c\u0103 este nevoie de o abordare sistemic\u0103 pentru a rezolva cu adev\u0103rat cauzele ce \u00eempiedic\u0103 accesul multora la o educa\u021bie de calitate \u0219i le limiteaz\u0103 \u0219ansele la o via\u021b\u0103 decent\u0103.\u00a0Ne-am dorit s\u0103 putem prezenta unei audien\u021be c\u00e2t mai largi realitatea pe care am cunoscut-o \u00een cadrul activit\u0103\u021bilor noastre. Cartea de fa\u021b\u0103 ne permite s\u0103 prezent\u0103m concluziile noastre (Capitolul I) \u0219i, cel mai important, s\u0103 oferim un spa\u021biu de reprezentare pentru vocile \u0219i experien\u021bele directe ale celor<\/a> implica\u021bi: p\u0103rin\u021bi, copii \u0219i cadre didactice (Capitolul III).Volumul de fa\u021b\u0103 este rezultatul muncii derulate \u00een cadrul a 28 de ateliere de comunicare creativ\u0103 (kit-urile fiec\u0103rui tip de ateliere este descris \u00een Capitolul II), \u00een cadrul c\u0103rora 31 de elevi, p\u0103rin\u021bi \u0219i elevi au vorbit despre problemele cu care se confrunt\u0103 zi de zi.<\/p>\n

\n

\u00a0<\/span><\/b><\/p>\n

PANEL E: PENTRU O NOU\u0102 AGEND\u0102 DE CERCETARE A SOCIALISMULUI ROM\u00c2NESC: ISTORII SOCIALE, METODOLOGII \u0218I BLOCAJE IDEOLOGICE<\/span><\/b><\/p>\n

Data:\u00a0<\/span><\/b>Joi, 23 martie, 18-20<\/span><\/p>\n

\u00a0<\/span><\/b><\/p>\n

Moderatoare:\u00a0<\/span><\/b><\/p>\n

Adela H\u00eencu\u00a0<\/span><\/b><\/p>\n

Afiliere institu\u021bional\u0103:\u00a0<\/span>Institutul de Filozofie \u2018Alexandru Dragomir\u2019<\/span><\/p>\n

\u00a0<\/span><\/p>\n

Discu\u021biile din cadrul acestui panel vor eviden\u021bia temele \u0219i pozi\u021bion\u0103rile epistemologice ce au structurat produc\u021bia de cunoa\u0219tere cu privire la perioada socialist\u0103 \u00een cadrul \u0219tiin\u021belor sociale din Rom\u00e2nia. \u00cen contextul \u00een care exist\u0103 o nevoie tot mai accentuat\u0103 de a analiza transform\u0103rile contemporane \u00eentr-o perspectiv\u0103 \u0219i durat\u0103 mai larg\u0103, care s\u0103 includ\u0103 procesele economice \u0219i sociale generate \u00een perioada socialist\u0103, acest panel are ca miz\u0103 interogarea critic\u0103 a cercet\u0103rilor asupra acestei perioade \u00een istoriografia rom\u00e2neasc\u0103 a ultimelor trei decenii. Care sunt aspectele cele mai importante cu privire la socialismul rom\u00e2nesc analizate \u00een cadrul acestui c\u00e2mp \u0219i ce probleme au beneficiat de o aten\u021bie insuficient\u0103? \u00cen ce masur\u0103 sunt aceste studii structurate de o viziune teleologic\u0103 menit\u0103 s\u0103 legitimeze tranzi\u021bia spre capitalism \u0219i consolidarea unei economii politice capitaliste \u00een privin\u021ba modului \u00een care sunt tematizate problemele locuirii, muncii \u0219i spa\u021biului?\u00a0Care sunt provoc\u0103rile contextului cercet\u0103rii istorice locale \u00een termeni institu\u0163ionali, de structurare a c\u00e2mpului de cunoa\u015ftere \u015fi epistemici \u015fi cum se reflect\u0103 ele \u00een studiile despre perioada socialist\u0103? \u00cen ce fel este istoriografia local\u0103 \u00een dialog regional \u015fi interna\u0163ional? Dezbaterea din cadrul acestui panel porne\u0219te de la trei c\u0103r\u021bi care investigheaz\u0103 diverse aspecte privind istoria social\u0103 a socialismului rom\u00e2nesc:\u00a0\u2018Laboring Along: Industrial Workers and the Making of Postwar Romania\u2019 ap\u0103rut\u0103 la editura De Gruyter Oldenbourg, scris\u0103 de\u00a0Adrian\u00a0Grama;\u00a0\u2018Ferestre spre furnalul ro\u0219u: urbanism \u0219i cotidian \u00een Hunedoara \u0219i C\u0103lan\u2019\u00a0ap\u0103rut\u0103 la editura Polirom, scris\u0103 de\u00a0Mara M\u0103rginean; \u0219i\u00a0\u2018Zona urban\u0103.\u00a0<\/span>O economie politic\u0103 a socialismului rom\u00e2nesc\u2019, Editura Tact & Presa Universitar\u0103 Clujean\u0103, scris\u0103 de\u00a0Norbert Petrovici. Discu\u021bia este moderat\u0103 de Adela H\u00eencu, cercet\u0103toare a produc\u021biei de cunoa\u0219tere \u00een \u0219tiin\u021bele sociale rom\u00e2ne\u0219ti \u00een perioada socialist\u0103.<\/span><\/p>\n

\u00a0<\/span><\/b><\/p>\n

\u00a0<\/span><\/b><\/p>\n

E1.\u00a0<\/span><\/b>Laboring Along: Industrial Workers and the Making of Postwar Romania,\u00a0<\/span><\/b>Editura De Gruyter Oldenbourg<\/span><\/b><\/p>\n

Adrian Grama<\/span><\/b><\/p>\n

Afiliere institu\u021bional\u0103: Leibniz-Institut f\u00fcr Ost- und S\u00fcdosteuropaforschung (IOS)\u00a0<\/span><\/p>\n

\u00a0<\/span><\/b><\/p>\n

E2. Ferestre spre furnalul ro\u0219u: urbanism \u0219i cotidian \u00een Hunedoara \u0219i C\u0103lan, Editura Polirom<\/span><\/b><\/p>\n

Mara M\u0103rginean<\/span><\/b><\/p>\n

Afiliere institu\u021bional\u0103: Institutul de Istorie \u201eGeorge Bari\u021biu\u201d din. <\/a>Cluj-Napoca al Academiei Rom\u00e2ne.<\/span><\/p>\n

\u00a0<\/span><\/b><\/p>\n

E3. Zona urban\u0103. O economie politic\u0103 a socialismului rom\u00e2nesc, Editura Tact & Presa Universitar\u0103 Clujean\u0103<\/span><\/b><\/p>\n

Norbert Petrovici<\/span><\/b><\/p>\n

Afiliere institu\u021bional\u0103: Facultatea de Sociologie \u0219i Asisten\u021b\u0103 social\u0103,\u00a0<\/span>Universitatea Babe\u0219-Bolyai<\/span><\/p>\n

\n

\u00a0<\/span><\/b><\/p>\n

\u00a0<\/span><\/b><\/p>\n

PANEL F: RUTE \u0218I SCENARII ALE MIGRA\u021aIEI ECONOMICE \u00ceN LITERATURA \u0218I FILMUL DIN POSTCOMUNISM<\/span><\/b><\/p>\n

Data:\u00a0<\/span><\/b>Joi, 23 martie, 18-20<\/span><\/p>\n

\u00a0<\/span><\/b><\/p>\n

Moderator<\/span><\/b>:<\/span><\/b><\/p>\n

Alex Goldi\u0219<\/span><\/b><\/p>\n

Afiliere instiitu\u021bional\u0103: Facultatea de Litere, Universitatea Babe\u0219-Bolyai<\/span><\/p>\n

\u00a0<\/span><\/p>\n

\u00a0<\/span><\/p>\n

F1. Literatura migra\u021biei\u2014o tragicomedie?<\/span><\/b><\/p>\n

A<\/span><\/b>nca\u00a0<\/span><\/b>P<\/span><\/b>\u00e2rvulescu<\/span><\/b><\/b><\/p>\n

Afiliere institu\u021bional\u0103: Washington University in St. Louis\u00a0<\/span><\/p>\n

\u00a0<\/span><\/p>\n

Rezumat:<\/span><\/i>\u00a0Literatura migra\u021biei se prezint\u0103 de multe ori \u00eencadrat\u0103 de conven\u021biile dramei \u0219i tragediei, considerate necesare unei teme demne de un afect dramatizat cu seriozitate neorealist\u0103. Uneori, aceste conven\u021bii se amalgameaz\u0103 cu elemente horror. \u00cen ultimii ani, texte literare \u0219i cinematografia migra\u021biei s-au ar\u0103tat dispuse s\u0103 experimenteze cu conven\u021biile comediei. Care sunt mizele acestui schimb de direc\u021bie?<\/span><\/p>\n

\u00a0<\/span><\/b><\/p>\n

F2. Heterotopia capitalist\u0103 & utopia social\u0103 pierdut\u0103: clas\u0103, munc\u0103, migra\u021bie \u00een literatura rom\u00e2n\u0103 postcomunist\u0103<\/span><\/b><\/p>\n

\u0218tefan Baghiu<\/span><\/b><\/p>\n

Afiliere institu\u021bional\u0103: Facultatea de Litere \u0219i Arte, Universitatea \u201cLucian Blaga\u201d Sibiu<\/span><\/p>\n

\u00a0<\/span><\/b><\/p>\n

Ovio Olaru<\/span><\/b><\/p>\n

Afiliere\u00a0\u00a0institu\u021bional\u0103: Facultatea de Litere \u0219i Arte, Universitatea \u201cLucian Blaga\u201d Sibiu<\/span><\/p>\n

\u00a0<\/span><\/p>\n

Rezumat:<\/span><\/i>\u00a0<\/span>Formarea unui canon interna\u021bional al reprezent\u0103rilor postcomuniste despre comunism \u0219i despre tranzi\u021bia spre capitalism a fost determinat\u0103 de constituirea unui ideal anticomunist conving\u0103tor. Abia \u00een perioada recent\u0103, scriitorii din respectivele literaturi au \u00eenceput s\u0103 formuleze critici la adresa tranzi\u021biei postcomuniste, \u00een sensul propus de Boris Buden c\u00e2nd descrie culturile postcomuniste prin pierderea utopiei sociale. Prezentarea noastr\u0103 discut\u0103 configurarea heterotopiilor capitalismului postcomunist \u00een romanele rom\u00e2ne\u0219ti care trateaz\u0103 procesele de migra\u021bie \u0219i munc\u0103 \u00een str\u0103in\u0103tate. \u00cen acest scop, ne raport\u0103m la teoretiz\u0103rile contemporane cu privire la realism capitalist, realism post-socialist, autofic\u021biune \u0219i realism documentat. Corpusul analitic este furnizat de romanele unor autori precum Liliana Nechit, Mihai Buzea, Adrian Schiop etc., care ne permit s\u0103 problematiz\u0103m r\u0103d\u0103cina subiectiv\u0103 a literaturii despre migra\u021bie \u0219i s\u0103 raport\u0103m aceast\u0103 tr\u0103s\u0103tur\u0103 la configurarea vocii agen\u021bilor implica\u021bi \u00een munca respectiv\u0103. Dac\u0103 romanele despre migra\u021bie ap\u0103rute \u00een ultimele decenii descriu, \u00een general, capitalismul est-european printr-o critic\u0103 a comunismului, ale c\u0103rui r\u0103m\u0103\u0219i\u021be blocheaz\u0103 \u00eenc\u0103 o mai bun\u0103 implementare a capitalismului, romanele despre migra\u021bia intern\u0103 \u00eencearc\u0103 s\u0103 recupereze o utopie social\u0103 pierdut\u0103.<\/span><\/p>\n

\u00a0<\/span><\/p>\n

F3. Comedia capitalismului: emigra\u021bia \u00een romanele \u0219i filmele rom\u00e2ne\u0219ti nou\u0103zeciste<\/span><\/b><\/p>\n

C<\/span><\/b>osmin\u00a0<\/span><\/b>B<\/span><\/b>orza<\/span><\/b><\/p>\n

Afiliere institu\u021bional\u0103:\u00a0<\/span>Facultatea de Litere, Universitatea Babe\u0219-Bolyai<\/span><\/p>\n

C<\/span><\/b>laudiu\u00a0<\/span><\/b>T<\/span><\/b>urcu\u0219<\/span><\/b><\/p>\n

Afiliere institu\u021bional\u0103:\u00a0<\/span>Facultatea de Litere, Universitatea Babe\u0219-Bolyai<\/span><\/p>\n

\u00a0<\/span><\/p>\n

Rezumat:<\/span><\/i>\u00a0Prezentarea noastr\u0103 analizeaz\u0103 reprezent\u0103ri ale migra\u021biei rom\u00e2ne\u0219ti \u00een Occident \u00een c\u00e2teva romane \u0219i filme de fic\u021biune ale anilor nou\u0103zeci. Registrul narativ al acestor reprezent\u0103ri – at\u00e2t cel literar, c\u00e2t \u0219i cel audio-vizual – articuleaz\u0103 un story-world burlesc-grotesc, fapt paradoxal \u0219i surprinz\u0103tor av\u00e2nd \u00een vedere c\u0103 intervalul temporal men\u021bionat corespunde etapei de maxim\u0103 idealizare a emigra\u021biei \u00een Europa de Vest \u0219i \u00een Statele Unite ale Americii \u00een imaginarul colectiv rom\u00e2nesc. Pe de o parte, dezam\u0103girile sociale ale tranzi\u021biei de la comunism la capitalism sunt tot mai intense, pe de alt\u0103 parte, Occidentul este mai degrab\u0103 proiectat \u00een regim de fantasm\u0103 dec\u00e2t experimentat social (de\u0219i interdic\u021bia politic\u0103 disp\u0103ruse, restric\u021biile economice, respectiv reglement\u0103rile legislative restr\u00e2ng aceast\u0103 posibilitate). Corpusul interven\u021biei noastre este constituit at\u00e2t din filme-cult ale perioadei, precum Asfalt tango (1996, Nae Caranfil) sau chiar Occident al lui Cristian Mungiu (de\u0219i lansat \u00een 2002, laboratorul de crea\u021bie \u0219i orizontul ideologic \u021bin de anii nou\u0103zeci), c\u00e2t \u0219i dintr-o serie de romane apar\u021bin\u00e2nd unor romancieri minori, dar care au meritul de reflecta geografii diverse ale emigra\u021biei (Statele Unite ale Americii, Canada, Australia, Fran\u021ba, Italia, Elve\u021bia, Suedia). Prin urmare, prezentarea noastr\u0103 va \u00eencerca s\u0103 explice tocmai tensiunea dintre dintre cele dou\u0103 tendin\u021be: discursul socio-economic intens popularizat de media \u0219i elite (adoptarea necritic\u0103 a capitalismului occidental), respectiv discursul fic\u021bional burlesc-grotesc, \u00eens\u0103 nu mai pu\u021bin decep\u021bionat de experien\u021ba occidental\u0103 (fie de imposibilitatea acces\u0103rii ei, fie de condi\u021biile socio-economice \u00eent\u00e2lnite acolo).<\/span><\/p>\n

\u00a0<\/span><\/p>\n

\u00a0<\/span><\/b><\/p>\n

F4. Munca precar\u0103 a emigrantelor: subreprezentare \u0219i suprainterpretare \u00een literatura<\/span><\/b><\/p>\n

rom\u00e2n\u0103 postcomunist\u0103<\/span><\/b><\/p>\n

Adriana Stan<\/span><\/b><\/p>\n

Afiliere institu\u021bional\u0103: Facultatea de Litere, Universitatea Babe\u0219-Bolyai<\/span><\/p>\n

S<\/span><\/b>nejana\u00a0<\/span><\/b>U<\/span><\/b>ng<\/span><\/b><\/p>\n

Afiliere institu\u021bional\u0103: Facultatea de Litere, Universitatea Babe\u0219-Bolyai<\/span><\/p>\n

\u00a0<\/span><\/p>\n

Rezumat:<\/span><\/i>\u00a0Interven\u021bia noastr\u0103 discut\u0103 reprezent\u0103ri ale muncii precare delegate unor personaje feminine imigrante \u00een literatura rom\u00e2n\u0103 postcomunist\u0103, cu focalizare pe dou\u0103 romane publicate \u00een 2010: Noapte bun\u0103, copii!\u00a0\u00a0de Radu Pavel Gheo \u0219i Ana-Maria \u0219i \u00eengerii de Radu Aldulescu, ambele marc\u00e2nd un moment de v\u00e2rf \u00een cariera a doi prozatori postcomuni\u0219ti deja canonici. Protagonistele lui Gheo \u0219i Aldulescu \u2013 actri\u021b\u0103 \u00een industria pornografic\u0103 din L.A., respectiv v\u00e2nz\u0103toare \u00eentr-o gheret\u0103\u00a0\u00a0din Viena \u2013 constituie o tipologie mai degrab\u0103 inedit\u0103 \u00een literatura postcomunist\u0103, \u00een condi\u021biile cvasiabsen\u021bei fic\u021bionale a acestui gen de munc\u0103 precar\u0103, altfel cu pondere deja mare \u00een r\u00e2ndul emigra\u021biei rom\u00e2ne\u0219ti. Discu\u021bia noastr\u0103 problematizeaz\u0103 alter\u0103rile ideologice impuse acestor reprezent\u0103ri de perspectiva masculin\u0103 a celor doi prozatori, care implic\u0103 at\u00e2t creden\u021bialele lor anticomuniste, c\u00e2t \u0219i pozi\u021bia lor central\u0103 \u00een establishment-ul literar. De aici decurge un tratament narativ par\u021bial parabolic care diminueaz\u0103 realitatea material\u0103 a muncii precare a imigrantei, \u00eencadr\u00e2nd-o \u00eentr-un scenariu al suferin\u021bei morale, desf\u0103\u0219urat fie \u00een registru neorealist (Gheo), fie pe panta melodramei (Aldulescu). Aceste conven\u021bii narative limiteaz\u0103 capacitatea romanelor de a interoga capitalismul rom\u00e2nesc de<\/a> tranzi\u021bie \u0219i rolul s\u0103u \u00een stimularea emigra\u021biei economice ca pansament pentru golurile l\u0103sate de distrugerea statului social. \u00cen schimb, arsenalul critic al celor doi romancieri se concentreaz\u0103 pe Occidentul spre care protagonistele t\u00e2njesc \u00eenc\u0103 din copil\u0103ria lor ceau\u0219ist\u0103, dar unde ajung s\u0103 e\u0219ueze, \u00een zonele lui cele mai consumeriste.\u00a0 <\/span><\/p>\n

\n

\u00a0<\/span><\/p>\n

\u00a0<\/span><\/p>\n

PANEL G: TEORII CRITICE \u0218I INTEROGAREA ECONOMIEI POLITICE A CAPITALISMULUI CONTEMPORAN<\/span><\/b><\/p>\n

Data<\/span><\/b>: Vineri, 24 martie, 14:00 – 16:00<\/span><\/p>\n

\u00a0<\/span><\/b>\u00a0<\/p>\n

Moderator:\u00a0<\/span><\/b><\/p>\n

Bogdan Ghiu<\/span><\/b><\/p>\n

\u00a0<\/span><\/b><\/p>\n

\u00a0<\/span><\/b><\/p>\n

G1.\u00a0<\/span><\/b>Arhitectonici contemporane ale criticii. O perspectiv\u0103 comparativist\u0103 asupra variantelor de economie politic\u0103 critic\u0103<\/span><\/i><\/b><\/span><\/p>\n

Dana Dom\u0219odi<\/span><\/b><\/p>\n

Afiliere institu\u021bional\u0103: Facultatea de Sociologie \u0219i Asisten\u021b\u0103 social\u0103,\u00a0<\/span>Universitatea Babe\u0219-Bolyai<\/span><\/p>\n

\u00a0<\/span><\/p>\n

Rezumat:\u00a0<\/span><\/i>De\u0219i vorbim despre o eterogen\u0103 panoplie de metodologii \u0219i teorii (clasic\u0103, Keynesian\u0103, Marxist\u0103, institu\u021bionalist\u0103, heterodox\u0103, feminist\u0103 sau ecologic\u0103) reunite sub eticheta-umbrel\u0103 de \u201ceconomie politic\u0103 critic\u0103\u201d (CPE), perspectivele teoretice ce provin din zona economiei politice critice au \u00een comun c\u00e2teva tr\u0103s\u0103turi cheie: \u00een\u021belegerea economiei politice ca \u0219tiin\u021b\u0103 social\u0103; interesul pentru raportul dialectic dintre structur\u0103 \u0219i ac\u021biune social\u0103; o economie politic\u0103 sensibil\u0103 la chestiunii ce \u021bin de localizare temporal\u0103 \u0219i specific spa\u021bial; o economie politic\u0103 marcat\u0103 politic \u0219i interesat\u0103 social. Legat aceste perspective de CPE, prezentarea noastr\u0103 se va concentra asupra dezbaterilor recente din acest c\u00e2mp, acord\u00e2nd o aten\u021bie particular\u0103 criticilor la adesea teoriilor \u2018varieties of capitalism\u2019 (VoC), dar \u0219i asupra declin\u0103rilor specifice ale criticii \u0219i caracterului particular al modelelor de analiz\u0103.<\/span><\/p>\n

\u00a0<\/span><\/b><\/p>\n

\u00a0<\/span><\/b><\/p>\n

G2.\u00a0C\u0103tre realism \u00een teoria critic\u0103 \u2013 din Europa de Est \u015fi Central\u0103<\/i><\/span><\/b><\/p>\n

Ovidiu \u021aichindeleanu\u00a0<\/span><\/b><\/p>\n

Afiliere institu\u021bional\u0103: Editura Idea<\/span><\/p>\n

\u00a0<\/span><\/p>\n

Abstract\u00a0:\u00a0<\/span><\/i>La trei decenii de tranzi\u0163ie la capitalism, regiunea Europei Centrale \u015fi de Est este o zon\u0103 de manifestare a contradic\u0163iilor vii, \u00eenc\u0103 nedecise, \u00een care mecanisme de gestiune a dependen\u0163ei se confrunt\u0103 periodic cu crizele multiple din interiorul sistemului mondial \u015fi cu contest\u0103ri din afara logicii acestuia.\u00a0\u00a0\u00cen acest context, c\u0103derea \u00een nerealism \u00een sfera public\u0103 \u015fi adoptarea de politici sacrificiale \u00een sfera politic\u0103 ad\u00eencesc pericolul unei mari transform\u0103ri negative. Prezentarea mea e o propunere de repozi\u0163ionare a teoriei critice ca mediu necesar \u00een care se disput\u0103 paradigme diferite utilizate de \u015ftiin\u0163ele sociale, \u00een care se \u00eent\u00eelnesc pozi\u0163ionalit\u0103\u0163i interculturale \u015fi inter-epistemice, \u015fi care poate men\u0163ine bornele realismului \u00eentr-o lume \u00een schimbare.<\/span><\/p>\n

\u00a0<\/span><\/p>\n

\u00a0<\/span><\/b><\/p>\n

G3.\u00a0Necropolitic\u0103 \u0219i munc\u0103 \u00een Rom\u00e2nia neoliberal\u0103<\/i><\/span><\/b><\/p>\n

Diana Bulzan<\/span><\/b><\/p>\n

Afiliere institu\u021bional\u0103: Universitatea de Art\u0103 \u0219i Design, Linz, Austria<\/span><\/p>\n

\u00a0<\/span><\/p>\n

Rezumat:<\/span><\/i>\u00a0Elaborat de Achille Mbembe, conceptul de necropolitic\u0103 poate fi \u00een\u021beles drept “capacitatea de a defini cine conteaz\u0103 \u0219i cine nu, cine e dispensabil \u0219i cine nu e.” (Mbembe 2019, 80) \u021ain\u00e2nd cont de schimb\u0103rile ap\u0103rute pe fundalul pandemiei, de apari\u021bia categoriei de muncitori esen\u021biali \u0219i de extinderea formelor de munc\u0103 precar\u0103, prezentarea de fa\u021b\u0103 propune utilizarea acestui concept pentru a analiza dezvoltarea inegalit\u0103\u021bilor sociale \u0219i a rela\u021biilor de munc\u0103 din spa\u021biul rom\u00e2nesc. Mai mult, fiind un concept ancorat \u00eentr-o g\u00e2ndire decolonial\u0103, necropoliticul poate \u021bine cont \u0219i de pozi\u021bia Rom\u00e2niei \u00een cadrul Uniunii Europene, at\u00e2t ca o periferie a c\u0103rei for\u021b\u0103 de munc\u0103 este o surs\u0103 de exploatare pentru Europa de Vest, c\u00e2t \u0219i drept importator de for\u021b\u0103 de munc\u0103 din \u021b\u0103rile asiatice, adres\u00e2nd astfel \u0219i figura migrantului ca subiect al unui regim necropolitic. \u00cen ultimul r\u00e2nd, aceast\u0103 analiz\u0103 presupune \u00een acela\u0219i timp \u0219i interogarea modului \u00een care necropoliticul poate fi folosit \u00een sfera economiei politice pentru a descrie specificul unei situa\u021bii caracterizat\u0103 de subsumarea progresiv\u0103 a vie\u021bii sub capital, prin m\u0103suri precum cre\u0219terea v\u00e2rstei de pensionare, diminuarea serviciilor sociale \u0219i privatizarea sistemului medical, condamn\u00e2nd astfel o parte din popula\u021bie unei situa\u021bii sociale instabile \u0219i precare. \u2006<\/span><\/p>\n

\u00a0<\/span><\/b><\/p>\n

\u00a0<\/span><\/b><\/p>\n

G4.\u00a0Decizia \u00eempotriva Capitalului. Critica postfilosofic\u0103 a modului de produc\u021bie \u0219i a binefacerilor sale<\/i><\/span><\/b><\/p>\n

Alexandru Polg\u00e1r<\/span><\/b><\/p>\n

Afiliere institu\u021bional\u0103: Facultatea de \u0218tiin\u021be Politice, Administrative \u0219i ale Comunic\u0103rii<\/span><\/p>\n

\u00a0<\/span><\/p>\n

Rezumat:\u00a0<\/span><\/i>Capitalul, ca fenomen central al lumii contemporane, e insuficient explorat. Exist\u0103 analogii \u00eentre Capital \u0219i modul de a fi al ceea ce presocraticii numeau Principiu (oricare ar fi fost el: apa, de pild\u0103). Logica principiului: exist\u0103 o realitate central\u0103 \u00een raport cu care toate realit\u0103\u021bile s\u00eent epifenomene, modific\u0103ri sau accidente ale Principiului. Mult\u0103 vreme, aceast\u0103 logic\u0103 a fost filosofia \u00eens\u0103\u0219i, variind doar numele, num\u0103rul, gradul \u0219i determinarea Principiului. Mereu \u00eens\u0103, aventura g\u00eendirii a constat \u00een a ar\u0103ta c\u0103 Principiul nu e Principiu: fie c\u0103 nu e acela pe care \u00eel propune teza filosofic\u0103, fie c\u0103 nu exist\u0103 \u00een genere ceva care s\u0103-\u0219i poat\u0103 aroga un drept principial asupra lumii. Asta a \u00eensemnat, pe de o parte, adic\u0103 \u00eentr-o prim\u0103 faz\u0103, critic\u0103 \u0219i a devenit leitmotivul filosofiei moderne, \u00een timp ce aceasta edifica, la r\u00eendul ei, Subiectul ca Principiu. Evident, \u00een acest program, era dat\u0103 deja, ca schem\u0103, critica Subiectului. Ceea ce s-a \u0219i \u00eent\u00eemplat \u00een feluri multiple. Pe de alt\u0103 parte \u00eens\u0103 \u0219i mai ales \u00een secolul al XX-lea, s-a renun\u021bat cu totul \u2013 sau aproape \u2013 la logica Principiului: nu exist\u0103 esen\u021b\u0103, nu exist\u0103 fenomen central, exist\u0103 doar<\/a> aparen\u021be care coabiteaz\u0103 cu alte aparen\u021be. Cu corolarul c\u0103 trebuie ie\u0219it din logica filosofic\u0103 \u0219i c\u0103utat\u0103 o alt\u0103 modalitate, o alt\u0103 logic\u0103 a g\u00eendirii. \u00cen mod ciudat \u00eens\u0103, Capitalul \u2013 modul de produc\u021bie, dar \u0219i regimul de sens croit pe m\u0103sura sa (Ideologia) \u2013 a devenit incontestabil dominant \u0219i central \u00een plan mondial, ca un Principiu, tocmai \u00een perioada \u00een care se renun\u021ba la discursul despre esen\u021b\u0103.\u00a0\u00a0\u00a0<\/i><\/span><\/p>\n

\n

\u00a0<\/span><\/b><\/p>\n

\u00a0<\/span><\/b><\/p>\n

PANEL H: BALOLDALI KRITIKAI \u00c9S POLITIKAI \u00d6NSZERVEZ\u0150D\u00c9S ROM\u00c1NIAI MAGYAR KONTEXTUSBAN\/ G\u00c2NDIRE CRITIC\u0102 \u0218I PRAXIS POLITIC \u00ceN CADRUL COMUNIT\u0102\u021aII MAGHIARE DIN ROM\u00c2NIA<\/span><\/b><\/p>\n

Data:\u00a0<\/span><\/b>Vineri, 24 martie, 14:00 – 16:00<\/span><\/p>\n

\u00a0<\/span><\/b><\/p>\n

\u00a0<\/span><\/b><\/p>\n

Moderatoare:<\/span><\/b><\/p>\n

Marin Dia<\/span><\/b><\/p>\n

Afiliere institu\u021bional\u0103: Departamentul de Filosofie \u00een limba maghiar\u0103, Universitatea Babe\u0219-Bolyai<\/span><\/p>\n

Traduc\u0103tor:\u00a0<\/span><\/b>Gal Jozsef<\/span><\/b><\/p>\n

\u00a0<\/span><\/p>\n

Abstract panel:\u00a0<\/span><\/i>A panelben arra tesz\u00fcnk k\u00eds\u00e9rletet, hogy k\u00f6rvonalazzuk a rom\u00e1niai magyarok baloldali politikai \u00f6nszervez\u0151d\u00e9s\u00e9nek, illetve az \u00f6nszervez\u0151d\u00e9s akad\u00e1lyainak, neh\u00e9zs\u00e9geinek n\u00e9h\u00e1ny fontos elvi \u00e9s struktur\u00e1lis \u00f6sszetev\u0151j\u00e9t. \u00cdgy besz\u00e9lni fogunk az erd\u00e9lyi magyarok politikai k\u00e9tlakis\u00e1g\u00e1r\u00f3l, t\u00e1rsadalmi r\u00e9tegz\u0151d\u00e9s\u00fck \u00e9s oszt\u00e1lyviszonyaik k\u00e9rd\u00e9s\u00e9r\u0151l, aktivista tapasztalatokr\u00f3l queer-feminista \u00e9s k\u00e9tnyelv\u0171 n\u00e9z\u0151pontb\u00f3l, tov\u00e1bb\u00e1 a leg\u00fajabb kultur\u00e1lis baloldali t\u00f6rekv\u00e9sek kontextus\u00e1r\u00f3l, \u00e9s ezeknek a r\u00e9gebbi baloldali hagyom\u00e1nyokkal val\u00f3 diszkontinuus viszony\u00e1r\u00f3l.<\/span><\/p>\n

\u00a0<\/span><\/p>\n

Panelul reprezint\u0103 o \u00eencercare de a contura auto-organizare politic\u0103 de st\u00e2nga a maghiarilor din Rom\u00e2nia, precum \u0219i dificult\u0103\u021bile structurale ale acestui proces. Astfel, vom vorbi despre existen\u021ba politic\u0103 \u201edubl\u0103\u201d, dar \u0219i despre problema stratific\u0103rii sociale \u0219i a rela\u021biilor de clas\u0103 a maghiarilor din Ardeal, despre experien\u021ba activismului de st\u00e2nga din perspectiv\u0103 feminist\u0103 queer \u0219i bilingv\u0103, precum \u0219i despre contextul noilor tendin\u021be ale st\u00e2ngii culturale maghiare, \u0219i despre rela\u021bia discontinu\u0103 a acestora cu tradi\u021biile de st\u00e2nga maghiare din Rom\u00e2nia.<\/span><\/p>\n

\u00a0<\/span><\/p>\n

\u00a0<\/span><\/b><\/p>\n

H1.\u00a0Megjegyz\u00e9sek a rom\u00e1niai magyarok oszt\u00e1lyviszonyainak k\u00e9rd\u00e9s\u00e9hez\/ Note despre rela\u021biile de clas\u0103 ale maghiarilor din Rom\u00e2nia<\/i><\/span><\/b><\/p>\n

Borb\u00e9ly Andr\u00e1s<\/span><\/b><\/p>\n

Afiliere institu\u021bional\u0103: essz\u00e9ista, k\u00f6lt\u0151, munkan\u00e9lk\u00fcli\/ eseist, poet, \u0219omer<\/span><\/p>\n

\u00a0<\/span><\/p>\n

Mind az erd\u00e9lyi magyar politika k\u00fcl\u00f6nb\u00f6z\u0151 frakci\u00f3i, mind \u00e1ltal\u00e1ban az emberi jogi \u00e9s kisebbs\u00e9gi jogi diskurzusok hajlamosak az erd\u00e9lyi magyars\u00e1got homog\u00e9n etnikai k\u00f6z\u00f6ss\u00e9gk\u00e9nt jellemezni. Az erd\u00e9lyi magyars\u00e1g azonban mind t\u00e9rben, mind t\u00e1rsadalmi r\u00e9tegz\u0151d\u00e9s\u00e9ben, mind kultur\u00e1lis \u00f6ndefin\u00edci\u00f3iban igencsak tagolt, t\u00f6redezett, olykor polariz\u00e1lt. A rom\u00e1n t\u00f6bbs\u00e9ghez, de ugyan\u00fagy magyar roma kisebbs\u00e9ghez, s\u0151t a sz\u00e9kelyf\u00f6ldi \u00e9s partiumi t\u00f6mmagyars\u00e1gnak a nagyv\u00e1rosi magyar \u00e9rtelmis\u00e9ghez \u00e9s k\u00f6z\u00e9poszt\u00e1lyhoz val\u00f3 viszonya sem \u00e9rthet\u0151 meg az oszt\u00e1lyviszonyok t\u00f6rt\u00e9neti alakul\u00e1s\u00e1nak figyelembe v\u00e9tele n\u00e9lk\u00fcl.El\u0151ad\u00e1somban az erd\u00e9lyi magyars\u00e1g oszt\u00e1lyszerkezet\u00e9nek k\u00e9rd\u00e9se kapcs\u00e1n szeretn\u00e9k<\/span><\/p>\n

javaslatokat megfogalmazni.<\/span><\/p>\n

\u00a0<\/span><\/p>\n

RO: At\u00e2t diferitele fac\u021biuni ale politicii maghiare din Transilvania, c\u00e2t \u0219i discursurile privind drepturile omului \u0219i drepturile minorit\u0103\u021bilor \u00een general, tind s\u0103 \u00eei caracterizeze pe maghiarii din Rom\u00e2nia ca pe o comunitate etnic\u0103 omogen\u0103. Cu toate acestea, maghiarii ardeleni sunt foarte fragmenta\u021bi, fragmenta\u021bi \u0219i uneori polariza\u021bi at\u00e2t spa\u021bial, \u00een stratificarea lor social\u0103, c\u00e2t \u0219i \u00een autoidentific\u0103rile lor culturale. Rela\u021bia cu majoritatea rom\u00e2neasc\u0103, dar \u0219i cu minoritatea romilor maghiari, \u0219i chiar a maghiarilor din Sz\u00e9kelyf\u00f6ld cu cei din Partium, ca \u0219i cu intelectualitatea maghiar\u0103 sau cu clasa de mijloc din marile ora\u0219e nu poate fi \u00een\u021beleas\u0103 f\u0103r\u0103 a \u021bine cont de dezvoltarea istoric\u0103 a rela\u021biilor de clas\u0103.<\/span><\/p>\n

\u00a0<\/span><\/b><\/p>\n

H2.\u00a0(Neo)liberalizmus \u00e9s etnicizmus a rom\u00e1niai magyar t\u00e1rsadalomban\/ (Neo)liberalism \u0219i etnicism \u00een societatea maghiar\u0103 din Rom\u00e2nia<\/i><\/span><\/b><\/p>\n

Szigeti Attila<\/span><\/b><\/p>\n

Afiliere institu\u021bional\u0103: Magyar Filoz\u00f3fiai Int\u00e9zet, BBTE\/ Departamentul de Filosofie \u00een limba maghiar\u0103, Universitatea Babe\u0219-Bolyai<\/span><\/p>\n

\u00a0<\/span><\/p>\n

A rom\u00e1niai magyar t\u00e1rsadalom saj\u00e1tosan \u201ekett\u0151s\u201d egzisztenci\u00e1t folytat: egyr\u00e9szt a rom\u00e1niai h\u00e9tk\u00f6znapokban, m\u00e1sr\u00e9szt, ment\u00e1lisan egyfajta fikt\u00edv Nagy-Magyarosz\u00e1gon \u00e9l \u2013 ami, t\u00fal a k\u00e9t orsz\u00e1g anal\u00f3g helyzet\u00e9n (f\u00e9lperif\u00e9ri\u00e1s, alapet\u0151en az olcs\u00f3 munkaer\u0151re \u00e9p\u00fcl\u0151 neoliber\u00e1lis kapitalista gazdas\u00e1gok) a rom\u00e1niai magyar t\u00e1rsadalmi tudatban egy saj\u00e1tos ideol\u00f3giai hasadts\u00e1got eredm\u00e9nyez. A magyarorsz\u00e1gi autoriter, sz\u00e9ls\u0151jobboldali (\u201eilliber\u00e1lis\u201d) kapitalizmus a k\u00f6z\u00e9poszt\u00e1lyt gazdas\u00e1gilag (sz\u00e1mukra kedvez\u0151 k\u00f6zpolitik\u00e1kkal), a szubaltern oszt\u00e1lyokat pedig ideol\u00f3giailag, egy etnicista\/posztfasiszta (menek\u00fclt-ellenes, etnikai \u00e9s szexu\u00e1lis kisebbs\u00e9g-ellenes) diskurzussal integr\u00e1lja. A rom\u00e1niai magyars\u00e1g egy r\u00e9sze (els\u0151sorban a k\u00f6z\u00e9poszt\u00e1ly) ideol\u00f3giailag nem csak a magyarorsz\u00e1gi \u00fajkonzervat\u00edv etnicizmushoz, hanem a rom\u00e1n urb\u00e1nus k\u00f6z\u00e9poszt\u00e1ly \u00f6ngyarmatos\u00edt\u00f3 szoci\u00e1lis rasszizmus\u00e1hoz (ld. \u201ebalkanizmus\u201d), j\u00f3l\u00e9ti \u00e1llam- \u00e9s korrupci\u00f3-ellenes (\u201eantikommunista\u201d) attit\u0171dj\u00e9hez is csatlakozik, egy m\u00e1sik r\u00e9sz\u00e9re pedig er\u0151teljesen hat \u2013 a magyar t\u00f6megm\u00e9dia k\u00f6zvet\u00edt\u00e9s\u00e9vel \u2013 a posztfasiszta, rasszista-szexista kirekeszt\u0151\u00a0\u00a0ideol\u00f3gia. A rom\u00e1niai magyar t\u00e1rsadalom rendszerv\u00e1lt\u00e1s ut\u00e1ni \u00e1llamellenes \u00e9s (neo)liber\u00e1lis (\u201eantikommunista\u201d) ir\u00e1nyults\u00e1g\u00e1nak azonban saj\u00e1tos t\u00f6rt\u00e9neti okai is vannak: mindenekel\u0151tt a cseausiszta nacion\u00e1lkommunizmus kisebbs\u00e9g-ellenes politik\u00e1ja (amely a magyar t\u00e1rsadalmi eml\u00e9kezetb\u0151l mintegy kit\u00f6r\u00f6lte a rom\u00e1n \u201el\u00e9tez\u0151 \u00e1llamszocializmus\u201d-nak a magyar kisebbs\u00e9g vonatkoz\u00e1s\u00e1ban is emancipatorikus, moderniz\u00e1l\u00f3 \u00e9s integr\u00e1l\u00f3 szakaszait), tov\u00e1bb\u00e1 az ezzel a m\u00e1r a 70-es \u00e9vekt\u0151l szembehelyezked\u0151 kisebbs\u00e9gi emberjogi, majd multikultur\u00e1lis liber\u00e1lis diskurzus \u00e9s a rendszerv\u00e1lt\u00e1s ut\u00e1ni neoliber\u00e1lis gazdas\u00e1g- \u00e9s t\u00e1rsadalompolitika k\u00f6z\u00f6tti megk\u00e9rd\u0151jelezetlen \u201ekontinuit\u00e1s\u201d; illetve nem utols\u00f3 sorban a rom\u00e1n \u00e1llammal szembeni lojalit\u00e1s m\u00e1ig tiszt\u00e1zatlan probl\u00e9m\u00e1ja. El\u0151ad\u00e1somban egyr\u00e9szt ezeket a t\u00f6rt\u00e9neti okokat pr\u00f3b\u00e1lom meg rekonstru\u00e1lni, illetve ezekb\u0151l kiindulva \u00e9rtelmezni a rom\u00e1niai magyar t\u00e1rsadalmi nyilv\u00e1noss\u00e1g \u201eantikommunizmus\u201d-\u00e1t (valamint a politikai gazdas\u00e1gtani kapitalizmuskritika hi\u00e1ny\u00e1t a rom\u00e1niai magyar t\u00e1rsadalomtudom\u00e1nyokban).<\/span><\/p>\n

\u00a0<\/span><\/p>\n

RO: Maghiarii din Rom\u00e2nia tr\u0103iesc o via\u021b\u0103 \u201edubl\u0103\u201d: pe de o parte, via\u021ba cotidian\u0103 comun\u0103 din Rom\u00e2nia, pe de alt\u0103 parte o existen\u021b\u0103 mental\u0103 \u00eentr-o Ungarie Mare \u201efictiv\u0103\u201d. De unde rezult\u0103, \u00een con\u0219tiin\u021ba maghiarimii din Rom\u00e2nia \u2013 dincolo de pozi\u021bia analoag\u0103 a celor dou\u0103 \u021b\u0103ri: economii capitaliste neoliberale semiperiferice, bazate pe exploatarea muncii ieftine \u2013 o diviziune ideologic\u0103 aparte. \u00cencorporarea clasei mijlocii \u00een capitalismul autoritar de extrem\u0103 dreapt\u0103 (\u201eiliberal\u0103\u201d) din Ungaria se realizeaz\u0103, pe plan economic, prin politici publice favorabile, iar cel al claselor subalterne printr-o ideologie etnicist\u0103\/postfascist\u0103 discriminatorie, \u00eendreptat\u0103 \u00eempotriva refugia\u021bilor, a minorit\u0103\u021bilor etnice \u0219i sexuale, etc. O parte din maghiarimea din Rom\u00e2nia (\u00een mod predominant clasa mijlocie) se raliaz\u0103, ideologic, nu doar etnicismului neoconservator din Ungaria, ci \u0219i etnicismului auto-colonizator (vezi problema \u201ebalcanismului\u201d), respectiv atitudinii \u201eanticomuniste\u201d (anti-corup\u021bie \u0219i \u00eempotriva statului social) al clasei de mijloc urbane din Rom\u00e2nia; iar o alt\u0103 parte este puternic influen\u021bat\u0103 de ideologia postfascist\u0103, rasist\u0103-sexist\u0103 propagat\u0103 de mass-media ungar\u0103. Atitudinea (neo)liberal\u0103 (\u201eanticomunist\u0103\u201d) \u00eempotriva statului (social) a comunit\u0103\u021bii maghiare din Rom\u00e2nia are \u00eens\u0103 \u0219i cauze specific istorice: \u00een primul r\u00e2nd politica anti-minoritar\u0103 a na\u021bional-comunismului ceau\u0219ist (care a \u0219ters din memoria colectiv\u0103 a minorit\u0103\u021bii maghiare acele perioade ale socialismului de stat rom\u00e2nesc care au fost emancipatoare, modernizatoare \u0219i integratoare \u0219i la adresa lor), precum \u0219i \u201dcontinuitatea\u201d nechestionat\u0103 dintre discursul liberal axat pe drepturile omului \u0219i a minorit\u0103\u021bilor (opus, \u00eencep\u00e2nd deja cu anii \u201970, \u00eempotriva na\u021bional-comunismului rom\u00e2nesc) respectiv neoliberalismul economic-social de dup\u0103 schimbarea regimului; nu \u00een ultimul r\u00e2nd, problema \u2013 nerezolvat\u0103 nici p\u00e2n\u0103 ast\u0103zi \u2013 a loialit\u0103\u021bii fa\u021b\u0103 de statul rom\u00e2n. Prezentarea este o \u00eencercare de a reconstrui aceste cauze istorice, respectiv de a explica, pe baza acestora, \u201eanticomunismul<\/span>“<\/span>\u00a0<\/span>din spa\u021biul public maghiar din Rom\u00e2nia (respectiv absen\u021ba criticii \u2013 din perspectiva economiei politice \u2013 a transform\u0103rilor capitaliste, \u00een \u0219tiin\u021bele sociale maghiare din Rom\u00e2nia).<\/span><\/p>\n

\u00a0<\/span><\/p>\n

\u00a0<\/span><\/p>\n

H3.\u00a0Hagyom\u00e1nyt\u00f6r\u00e9sek \u00e9s immunis nyilv\u00e1noss\u00e1gok: egy \u00faj erd\u00e9lyi magyar baloldal\/ O nou\u0103 st\u00e2ng\u0103 maghiar\u0103 \u00eentre rupturi de tradi\u0163ie \u015fi imunitatea spa\u0163iilor publice<\/i><\/span><\/b><\/p>\n

Sz\u00e9kely \u00d6rs<\/span><\/b><\/p>\n

Afiliere institu\u021bional\u0103: szerkeszt\u0151, \u00faj szem foly\u00f3irat\/ redactor, revista \u201e\u00faj szem\u201d<\/span><\/p>\n

\u00a0<\/span><\/p>\n

A baloldali gondolkod\u00e1s \u00e9s praxis fontos szerepet j\u00e1tszott az erd\u00e9lyi magyar politikai szubjektivit\u00e1s (\u00fajra)konfigur\u00e1l\u00f3d\u00e1saiban a k\u00e9t vil\u00e1gh\u00e1bor\u00fa k\u00f6z\u00f6tti id\u0151szakt\u00f3l eg\u00e9szen a rom\u00e1niai \u00e1llamszocializmus \u201870-es \u00e9vekben bek\u00f6vetkezett autoriter kapitalista fordulat\u00e1ig. A mai erd\u00e9lyi magyar (kultur\u00e1lis) baloldal viszonya ehhez a hagyom\u00e1nyhoz ugyanakkor a legjobb esetben is diszkontinuus. El\u0151ad\u00e1somban a kort\u00e1rs erd\u00e9lyi baloldali k\u00f6zeg genezis\u00e9r\u0151l szeretn\u00e9k besz\u00e9lni a szem foly\u00f3irat p\u00e9ld\u00e1j\u00e1n kereszt\u00fcl. Milyen t\u00e9nyez\u0151k, inspir\u00e1ci\u00f3k \u00e9s hagyom\u00e1nyok j\u00e1tszottak k\u00f6zre l\u00e9trej\u00f6tt\u00e9ben? Milyen bels\u0151 \u00e9s k\u00fcls\u0151, struktur\u00e1lis \u00e9s t\u00f6rt\u00e9neti okai vannak a m\u00e1r eml\u00edtett hagyom\u00e1nyt\u00f6r\u00e9seknek? Hol helyezkedik el ez a rendszerkritikus k\u00f6zeg a mai erd\u00e9lyi magyar t\u00e1rsadalmon bel\u00fcl, \u00e9s mi\u00e9rt immunis ennek nyilv\u00e1noss\u00e1ga a baloldali gondolatokkal szemben?<\/span><\/p>\n

\u00a0<\/span><\/p>\n

RO: Teoria \u015fi practica de st\u00e2nga a jucat un rol important \u00een (re)configur\u0103rile subiectivit\u0103\u0163ii politice maghiare \u00eenc\u0103 din perioada interbelic\u0103, p\u00e2na la transformarea capitalist\u0103 autoritar\u0103 a socialismului de stat din Rom\u00e2nia din anii 1970. Cu toate acestea, rela\u0163ia st\u00e2ngii (culturale) maghiare ardelene contemporane cu aceast\u0103 tradi\u0163ie este, \u00een cel mai bun caz, discontinu\u0103. \u00cen prelegerea mea a\u015f dori s\u0103 tratez geneza st\u00e2ngii transilv\u0103nene contemporane prin exemplul revistei \u201ea szem\u201d. Ce factori, inspira\u021bii \u0219i tradi\u021bii au contribuit la crearea ei? Care sunt motivele interne \u0219i externe, structurale \u0219i istorice ale discontinuit\u0103\u0163ii mai sus men\u0163ionate? Unde se situeaz\u0103 acest mediu critic \u00een cadrul societ\u0103\u021bii maghiare din Transilvania de ast\u0103zi, al c\u0103rei public pare a fi imun la ideile de st\u00e2nga?<\/span><\/p>\n

\u00a0<\/span><\/p>\n

\u00a0<\/span><\/p>\n

H4.\u00a0K\u00e9t nyelv k\u00f6z\u00f6tt \u00e9s sehol sem otthon: A k\u00e9tnyelv\u0171 egy\u00fctt\u00e9l\u00e9s neh\u00e9zs\u00e9gei \u00e9s lehet\u0151s\u00e9gei \u00e9s radik\u00e1lis baloldali feminista szervez\u0151d\u00e9s Rom\u00e1ni\u00e1ban\/ Prins\u0103 \u00eentre dou\u0103 limbi \u0219i nic\u0103ieri acas\u0103: Dificult\u0103\u021bile \u0219i posibilit\u0103\u021bile de convie\u021buire bilingv\u0103 \u0219i organizare feminist\u0103 de st\u00e2nga radical\u0103 \u00een Rom\u00e2nia<\/i><\/span><\/b><\/p>\n

N\u00f3ra Ugron<\/span><\/b><\/p>\n

Afiliere institu\u021bional\u0103: Turkui Egyetem, T\u00e1rsadalmi Nemek Tanulm\u00e1nya (Gender Studies) Tansz\u00e9k\/ Universitatea din Turku, Departamentul de Studii de Gen<\/span><\/p>\n

\u00a0<\/span><\/p>\n

Az el\u0151ad\u00e1s szem\u00e9lyes besz\u00e1mol\u00f3 rom\u00e1niai radik\u00e1lis baloldali aktivista csoportokban \u00e9s irodalmi k\u00f6r\u00f6kben szerzett tapasztalatokr\u00f3l, a feminizmusra \u00e9s a magyar \u00e9s rom\u00e1n nyelv\u0171 k\u00f6z\u00f6ss\u00e9gek metsz\u00e9spontjaira \u00f6sszpontos\u00edtva. Egyr\u00e9szt k\u00eds\u00e9rlet arra, hogy nyomon k\u00f6vessem szem\u00e9lyes \u00fatkeres\u00e9semet aktivista-\u00edr\u00f3k\u00e9nt, m\u00e1sr\u00e9szt pedig arra, hogy ezen kereszt\u00fcl helyzetk\u00e9peket mutassak az ezekben a k\u00f6zegekben jelen l\u00e9v\u0151 gyakorlatok neh\u00e9zs\u00e9geir\u0151l \u00e9s lehet\u0151s\u00e9geir\u0151l queer-feminista \u00e9s k\u00e9tnyelv\u0171 szempontb\u00f3l, figyelembe v\u00e9ve a nacionalista \u00e9s patriarch\u00e1lis kontextust. Az el\u0151ad\u00e1son kereszt\u00fcl szeretn\u00e9k az esszencializmusokon t\u00falmutat\u00f3 vit\u00e1t nyitni az antikapitalista, antinacionalista \u00e9s antirasszista helyi egy\u00fctt\u00e9l\u00e9s \u00e9s \u00f6nszervez\u0151d\u00e9s v\u00edzi\u00f3ir\u00f3l a l\u00e9tez\u0151 \u00e9s lehets\u00e9ges transzgressz\u00edv, hibrid \u00e9s t\u00f6bbnyelv\u0171 gyakorlatok fel\u00e9.<\/span><\/p>\n

\u00a0<\/span><\/p>\n

RO: Prezentarea este o relatare personal\u0103 a experien\u021belor din grupurile activiste de st\u00e2nga radical\u0103 \u0219i mediile literare din Rom\u00e2nia, focusat\u0103 pe feminism \u0219i pe intersec\u021biile comunit\u0103\u021bilor vorbitoare de maghiar\u0103 sau rom\u00e2n\u0103. Este o \u00eencercare at\u00e2t s\u0103 trasez drumul meu personal ca activist\u0103-scriitoare, c\u00e2t \u0219i prin acesta s\u0103 ar\u0103t tablouri situa\u021bionale despre dificult\u0103\u021bile \u0219i posibilit\u0103\u021bile practicilor prezente \u00een mediile<\/a> men\u021bionate din perspective queer-feministe \u0219i bilingve, \u021bin\u00e2nd cont de contextul na\u021bionalist \u0219i patriarhal. Prin prezentare doresc s\u0103 deschid o discu\u021bie, dincolo de esen\u021bialisme, despre viziuni de convie\u021buire \u0219i auto-organizare local\u0103 anticapitalist\u0103, antina\u021bional\u0103 \u0219i antirasist\u0103, c\u0103tre existente \u0219i posibile practici transgresive, hibride \u0219i multilingve.<\/span><\/p>\n

\u00a0<\/span><\/p>\n

\n

PANEL I: MUNC\u0102 PRECAR\u0102 \u0218I MIGRA\u021aIE TRANS-NA\u021aIONAL\u0102<\/span><\/b><\/p>\n

Data:\u00a0<\/span><\/b>Vineri, 24 Martie, 14:00 – 16:00<\/b><\/span><\/p>\n

\u00a0<\/span><\/b><\/p>\n

Moderatoare:<\/span><\/b><\/p>\n

Olga Cojocaru<\/span><\/b><\/p>\n

Afiliere institu\u021bional\u0103: Centre of Migration Research, Varsovia\u00a0<\/span><\/p>\n

\u00a0<\/span><\/b><\/p>\n

\u00a0<\/span><\/b><\/p>\n

I1. Bog\u0103\u021bie privata\u0306 s\u0326i s\u0103r\u0103cie publica\u0306: limitele aportului migra\u021biei transna\u021bionale pentru dezvoltarea locala\u0306 i\u0302n Maramures\u0326<\/span><\/i><\/b><\/p>\n

\u00a0<\/span><\/i><\/b><\/p>\n

Gabriel Troc<\/span><\/b><\/p>\n

Afiliere institu\u021bional\u0103:\u00a0<\/span>Facultatea de Sociologie \u0219i Asisten\u021b\u0103 social\u0103,\u00a0<\/span>Universitatea Babe\u0219-Bolyai\u00a0<\/span><\/p>\n

\u00a0<\/span><\/b><\/p>\n

Rezumat:<\/span><\/i>\u00a0Prezentarea aduce o perspectiv\u0103 de lung\u0103 durat\u0103 asupra subiectului migra\u021biei pentru munc\u0103 din Maramure\u0219. \u00cen contrast cu alte popula\u021bii rom\u00e2ne\u0219ti, maramure\u0219enii au fost dintotdeauna constr\u00e2n\u0219i de circumstan\u021be istorice \u0219i geografice la o mobilitate crescut\u0103. Aceasta a alimentat\u00a0\u00a0o puternic\u0103 migra\u021bie pentru munc\u0103, \u00een grani\u021bele \u021b\u0103rii \u00eencep\u00e2nd cu anii 1960\u2019, c\u0103tre state vest-europene dup\u0103 1989. \u00cen ambele situa\u021bii migra\u021bia a rezultat \u00een c\u00e2\u0219tiguri substan\u021biale pentru locuitorii zonei, care au investit constant \u00een \u00eembun\u0103t\u0103\u021birea a vie\u021bii lor materiale private. Acest aport de surplus, precum \u0219i poten\u021bialul productiv crescut al for\u021bei de munc\u0103 locale nu s-au materializat \u00eens\u0103 \u2013 dup\u0103 cum vom ar\u0103ta – \u00een bog\u0103\u021bie public\u0103, politicile de dezvoltare local\u0103 miz\u00e2nd de fiecare dat\u0103 pe pariuri perdante: o industrializare socialist\u0103 a B\u0103ii Mari incapabil\u0103 s\u0103 utilizeze poten\u021bialul demografic al jude\u021bului, o dezvoltare a subdezvolt\u0103rii prin imaginarea Maramure\u0219ului istoric ca un paradis arhaic, ori, mai recent, o reindustrializare a zonei care mizeaz\u0103 pe o strategie de dezvoltare neoliberal\u0103 dep\u0103\u0219it\u0103, focalizat\u0103 pe implicare unei for\u021be de munc\u0103 prost pl\u0103tit\u0103, pu\u021bin calificat\u0103 \u0219i \u201eflexibilizat\u0103\u201d \u00een atitudinile ei fa\u021b\u0103 de munc\u0103 \u0219i \u00een a\u0219tept\u0103rile legate de beneficiile muncii.\u00a0\u00a0<\/span><\/p>\n

\u00a0<\/span><\/b><\/p>\n

\u00a0<\/span><\/b><\/p>\n

I2.\u00a0<\/span><\/b>\u2018<\/span>Welfare brokers\u2019 \u0219i accesul cet\u0103\u021benilor mobili la protec\u021bie social\u0103 \u00een interiorul UE<\/span><\/i><\/b><\/p>\n

\u00a0<\/span><\/i><\/b><\/p>\n

Alexandra Voivozeanu<\/span><\/b><\/p>\n

Afiliere institu\u021bional\u0103: Associate Researcher, CEDEM, University of Li\u00e8ge<\/span><\/p>\n

\u00a0<\/span><\/p>\n

Rezumat:<\/span><\/i>\u00a0\u00cen ciuda existen\u021bei unui cadru juridic na\u021bional \u0219i suprana\u021bional extins care reglementeaz\u0103 accesul cet\u0103\u021benilor mobili la protec\u021bie social\u0103 \u00een interiorul Uniunii Europene, ace\u0219tia se confrunt\u0103 cu numeroase obstacole atunci c\u00e2nd \u00eencearc\u0103 s\u0103 \u00ee\u0219i acceseaz\u0103 beneficiile sociale \u00een statul de destina\u021bie. \u00cen aceast\u0103 prezentare, ar\u0103t c\u0103 barierele \u00eent\u00e2mpinate de migran\u021bii UE conduc la apari\u021bia unor mediatori (\u2018welfare brokers\u2019) care ac\u021bioneaz\u0103 la nivel transna\u021bional pentru a facilitata accesul migran\u021bilor la protec\u021bie social\u0103. Bazat\u0103 pe interviuri cu mediatori (\u2018welfare brokers\u2019) \u0219i rom\u00e2ni care lucreaz\u0103 \u00een Germania, prezentarea analizeaz\u0103 felul \u00een care o varietate larg\u0103 de mediatori\/\u2019welfare brokers\u2019 (companii, organiza\u021bii non-guvernamentale, intermediari informali) func\u021bioneaz\u0103 la nivel transna\u021bional \u0219i explic\u0103 modul \u00een care migran\u021bii integreaz\u0103 serviciile acestora printre strategiile lor de protec\u021bie social\u0103.<\/span><\/p>\n

\u00a0<\/span><\/i><\/b><\/p>\n

\u00a0<\/span><\/b><\/p>\n

I3.\u00a0Condi\u021bii structurale ale migr\u0103rii: munca precar\u0103 \u00een fabricile din noul val al re-industrializ\u0103rii \u00een Baia Mare<\/i><\/span><\/b><\/p>\n

\u00a0<\/span><\/i><\/b><\/p>\n

Neda Deneva<\/span><\/b><\/p>\n

Afiliere institu\u021bional\u0103:\u00a0<\/span>Universitatea Babe\u0219-Bolyai<\/span><\/p>\n

\u00a0<\/span><\/p>\n

Rezumat:<\/span><\/i>\u00a0Voi explora formarea unei for\u021be de munc\u0103 industrial flexibile \u00eentr-o zon\u0103 reindustrializat\u0103 din Rom\u00e2nia \u0219i efectele capitalismului de tip supply-chain asupra comunit\u0103\u021bilor locale vulnerabile, asupra mobilit\u0103\u021bii lor \u0219i asupra reproducerii lor sociale. Voi analiza condi\u021biile structurale de munc\u0103, cet\u0103\u021benie \u0219i regimuri de migra\u021bie \u00een Europa care plaseaz\u0103 muncitorii \u00een pozi\u021bii precare at\u00e2t ca migran\u021bi, c\u00e2t \u0219i ca cet\u0103\u021beni. Pornind de la cazul romilor, voi ar\u0103ta cum munca \u00een industrie \u00een fabricile din Europa de Est care opereaz\u0103 \u00een logica supply-chain presupune condi\u021bii de munc\u0103 \u0219i de via\u021b\u0103 precare, \u00een ciuda faptului c\u0103 sectorul pretinde c\u0103 ofer\u0103 un loc de munc\u0103 stabil, cu program regulat. Romii din Baia Mare muncesc \u00een industrie cu contracte de munc\u0103 \u0219i au acces la serviciile sociale. Totu\u0219i, acest lucru nu conduce \u00een practic\u0103 la stabilitate, acces la serviciile sociale sau siguran\u021b\u0103 financiar\u0103. \u00cen locul acestora, muncitorii trebuie deseori s\u0103 recurg\u0103 la migra\u021bie sezonier\u0103 transna\u021bional\u0103 pentru a-\u0219i suplimenta veniturile insuficiente \u0219i pentru a echilibra condi\u021biile de munc\u0103 dificile din fabric\u0103. Contrar altor exemple de emigran\u021bi pe termen scurt care combin\u0103 munca informal\u0103 \u00een diferite locuri migr\u00e2nd, \u00een acest caz vedem cum a fi angajat cu contract de munc\u0103 standard, cu norm\u0103 \u00eentreag\u0103 pur \u0219i simplu nu \u00eenseamn\u0103 c\u0103 ai un salariu suficient ca s\u0103-\u021bi c\u00e2\u0219tigi existen\u021ba. \u00cen acest caz, deci, migra\u021bia este o strategie de suplimentare a veniturilor, care pune \u00een lumin\u0103 faptul c\u0103 strategiile de outsourcing furnizeaz\u0103 condi\u021bii de munc\u0103 nesustenabile. Activit\u0103\u021bile economice reflect\u0103 procesele complexe ce \u021bin de capitalismul de tip supply-chain pe care romii le navigheaz\u0103 at\u00e2t ca muncitori emigran\u021bi, c\u00e2t \u0219i ca muncitori cet\u0103\u021beni, rolul care sunt reciproc constitutive.<\/span><\/p>\n

\u00a0<\/span><\/b><\/p>\n

\u00a0<\/span><\/b><\/p>\n

I4.\u00a0<\/span><\/b>Disciplin\u0103 \u0219i invidie: munca romilor, migra\u021bia sezonier\u0103 \u0219i efectele lor \u00een comunit\u0103\u021bile rurale din Rom\u00e2nia<\/span><\/i><\/b><\/p>\n

\u00a0<\/span><\/i><\/b><\/p>\n

Valer Simion Cosma<\/span><\/b><\/p>\n

Afiliere institu\u021bional\u0103: Universitatea \u201eLucian Blaga\u201d din Sibiu<\/span><\/p>\n

\u00a0<\/span><\/p>\n

Rezumat:<\/span><\/i>\u00a0Invizibil\u0103 sau asociat\u0103 \u00een mare m\u0103sur\u0103 cu migra\u021bia pentru cer\u0219etorie \u0219i munca de strad\u0103 informal\u0103 \u00een Europa de Vest, prezen\u021ba popula\u021biei rome \u00een r\u00e2ndul migran\u021bilor sezonieri care lucreaz\u0103 \u00een agricultura german\u0103 a devenit din ce \u00een ce mai vizibil\u0103 \u00een ultimii ani, datorit\u0103<\/span><\/p>\n

acoperirii mediatice de sus\u021binere \u0219i a activismului sindical din timpul crizei Covid 19. Cu toate<\/span><\/p>\n

acestea, vizibilitatea migra\u021biei sezoniere a romilor are loc \u0219i la nivel local, prin investi\u021biile migran\u021bilor \u00een locuin\u021be. Aceste investi\u021bii fac posibil\u0103 fie p\u0103r\u0103sirea ghetoului, prin achizi\u021bionarea sau construirea de locuin\u021be \u00een zone locuite de etnici rom\u00e2ni \u0219i\/sau maghiari, fie \u00eembun\u0103t\u0103\u021birea\u00a0<\/span>nivelului de trai \u00een interiorul ghetoului \u0219i, prin urmare, diferen\u021bierea social\u0103 implicit\u0103 fa\u021b\u0103 de\u00a0<\/span>cei care nu lucreaz\u0103 \u00een str\u0103in\u0103tate. Prin aceast\u0103 contribu\u021bie abordez dou\u0103 subiecte majore care se desprind din munca de teren pe care am desf\u0103\u0219urat-o \u00een ultimii trei ani \u00een mai multe comunit\u0103\u021bi rurale din jude\u021bul S\u0103laj. \u00cen primul r\u00e2nd, inten\u021bionez s\u0103 deslu\u0219esc aceste transform\u0103ri, eviden\u021biind tensiunile care le \u00eenso\u021besc \u0219i tipurile de reac\u021bii ale popula\u021biei rom\u00e2ne\u0219ti \u0219i maghiare, de la teama de\u00a0<\/span>\u201d\u021biganizare\u201d a satelor, p\u00e2n\u0103 la descrierea acestora ca un model \u201deficient\u201d de integrare \u0219i<\/span>\u00a0<\/span>\u201dcivilizare\u201d a popula\u021biei rome. \u00cen al doilea r\u00e2nd, pornind de la c\u00e2teva interviuri recente,<\/span>\u00a0<\/span>inten\u021bionez s\u0103 discut tendin\u021ba de \u00eenlocuire a migran\u021bilor sezonieri rom\u00e2ni cu migran\u021bi<\/span>\u00a0<\/span>sezonieri romi dispu\u0219i s\u0103 accepte condi\u021bii de munc\u0103 \u0219i salarii mai proaste. Argumentez c\u0103<\/span>\u00a0<\/span>migra\u021bia agricol\u0103 sezonier\u0103 din Rom\u00e2nia \u00een Germania a devenit o strategie obi\u0219nuit\u0103 de<\/span>\u00a0<\/span>subzisten\u021b\u0103 pentru multe familii de romi din Rom\u00e2nia, iar aceast\u0103 tendin\u021b\u0103 sfideaz\u0103 nu doar<\/span>\u00a0<\/span>stereotipurile recente despre migra\u021bia romilor, ci \u0219i stereotipul arhaic conform c\u0103ruia romii nu se<\/a> angajeaz\u0103 \u00een munca agricol\u0103. De fapt, pe l\u00e2ng\u0103 faptul c\u0103 furnizeaz\u0103 un procent ridicat de lucr\u0103tori agricoli sezonieri transna\u021bionali, \u00een multe comunit\u0103\u021bi rurale romii sunt principala for\u021b\u0103 de munc\u0103 local\u0103 care \u00eenc\u0103 mai este dispus\u0103 s\u0103 lucreze \u00een fermele locale \u0219i s\u0103 presteze<\/span>\u00a0<\/span>munc\u0103 informal\u0103, cum ar fi p\u0103\u0219unatul vitelor.<\/span><\/p>\n

\u00a0<\/p>\n

\n

\u00a0<\/span><\/b><\/p>\n

\u00a0<\/span><\/b><\/p>\n

PANEL J: CUNOA\u0218TERI SITUATE: ABORD\u0102RI FEMINISTE SOCIALISTE \u00ceN CONTEXTUL ROM\u00c2NESC ACTUAL<\/span><\/b><\/p>\n

Data:\u00a0<\/span><\/b>Vineri, 24 martie, 16:00 – 18:00<\/span><\/p>\n

\u00a0<\/span><\/b><\/p>\n

Moderatoare:<\/span><\/b><\/p>\n

Laura Sandu<\/span><\/b><\/p>\n

Afiliere institu\u021bional\u0103: Drd., C.E.S.I., UB<\/span><\/p>\n

\u00a0<\/span><\/p>\n

\u00a0<\/span><\/b><\/p>\n

J1.\u00a0<\/span><\/b>Feministe \u00eenc\u0103 de la gr\u0103dini\u021b\u0103!\u00a0<\/span><\/i><\/b>Exers\u00e2nd o pedagogie eliberatoare<\/span><\/i><\/b><\/i><\/b><\/p>\n

\u00a0<\/span><\/b><\/p>\n

Mihaela Michailov<\/span><\/b><\/p>\n

Afiliere institu\u021bional\u0103: Conf. Univ. Dr., UNATC I.L.Caragiale, Bucure\u0219ti<\/span><\/p>\n

\u00a0<\/span><\/p>\n

Rezumat:<\/span><\/i>\u00a0<\/span>Practicile feministe transformatoare au nevoie de un spa\u021biu pedagogic deschis, fluid, care s\u0103 formeze de la v\u00e2rstele cele mai mici o g\u00e2ndire revolu\u021bionar\u0103. Cum imagin\u0103m contexte de pedagogie a grijii pentru o emancipare feminist\u0103 intersec\u021bional\u0103, \u00een care s\u0103 ne dez-v\u0103\u021b\u0103m feminist de tot ce \u00eenv\u0103\u021b\u0103m autoritar? Care sunt strategiile pedagogice care destram\u0103 autoritatea unic direc\u021bionat\u0103 a unor modele de \u00eenv\u0103\u021bare centrate pe locul celor care \u0219i-au consolidat puterea \u2013 adic\u0103 pe locul discursurilor conservatoare \u0219i neoliberale?\u00a0<\/span>Prezentarea \u00ee\u0219i propune s\u0103 exploreze posibile formate pedagogice prin care con\u0219tiin\u021ba apartenen\u021bei la o g\u00e2ndire feminist\u0103 eliberatoare s\u0103 reverbereze \u0219i s\u0103 lase urme. Interog\u00e2nd cadrele conven\u021bionale de formare, clasele, orele, \u0219colile \u00een care cunoa\u0219terea este predat\u0103 f\u0103r\u0103 chestionarea marginilor \u0219i centrelor ei, voi \u00eencerca s\u0103 articulez necesitatea de a exersa feminismul de st\u00e2nga de la v\u00e2rste c\u00e2t mai mici. Ca s\u0103 oprim violen\u021ba de gen, ca s\u0103 deviem traseele oprimante, trebuie s\u0103 ne rescriem pove\u0219tile care ne ajut\u0103 s\u0103 cre\u0219tem.<\/span><\/p>\n

\u00a0<\/span><\/p>\n

\u00a0<\/span><\/b><\/p>\n

J2.\u00a0<\/span><\/b>Cercetarea feminist\u0103 \u00eentre problematica ideologic\u0103 \u0219i cea teoretic\u0103. Despre mizele produc\u021biei alternative de cunoa\u0219tere<\/span><\/i><\/b><\/p>\n

\u00a0<\/span><\/i><\/b><\/p>\n

Iulia Militaru<\/span><\/b><\/p>\n

Afiliere institu\u021bional\u0103: Dr., Facultatea de Litere, UB<\/span><\/p>\n

\u00a0<\/span><\/p>\n

Rezumat:<\/span><\/i>\u00a0Produc\u021bia de cunoa\u0219tere din mediul academic rom\u00e2nesc mimeaz\u0103 \u00een ultimul timp, din ce \u00een ce mai mult, o \u201edeschidere\u201d integratoare fa\u021b\u0103 de teme de cercetare \u0219i metodologii pe care le considera p\u00e2n\u0103 mai deun\u0103zi inadecvate. Inadecvarea lor se datora neconcordan\u021bei dintre direc\u021bia de cunoa\u0219tere pe care o propuneau \u0219i standardele academice foarte rigide \u0219i ultraconservatoare. Relaxarea vizibil\u0103 din ultimii ani nu este deloc una care \u00eencearc\u0103 \u00een mod con\u0219tient o ruptur\u0103 radical\u0103 de sistem epistemologic, ceea ce ar implica un atac direct asupra mecanismelor de produc\u021bie conservatoare, c\u00e2t \u0219i produc\u021bia de discurs teoretic radical-eliberator. Ea este mai degrab\u0103 o \u00eencercare de apropriere \u0219i \u201e\u00eembl\u00e2nzire\u201d a manifest\u0103rilor discursive care se contureaz\u0103 din ce \u00een ce mai puternic \u00een afara discursului academic oficial. Ele nu au rol \u201econtaminator\u201d cum ar sus\u021bine anumi\u021bi subiec\u021bi deja integra\u021bi \u00een sistemul academic, ci de acaparare \u0219i modificare a semnifica\u021biilor acestor manifest\u0103ri discursive pentru a opri printr-un mecanism violent efectele centrale ale unor cunoa\u0219teri alternative. Paradoxul acestui mecanism este c\u0103 el respinge interven\u021biile teoretice radicale, acuz\u00e2ndu-le de ideologizare, folosindu-se tocmai de dimensiunea ideologic\u0103 a propriei produc\u021bii teoretice deja \u201enaturalizate\u201d. \u00cen acest mod satisface orizontul de a\u0219teptare a c\u00e2mpului de receptare. Astfel, voi \u00eencerca \u00een prezentarea mea s\u0103 pun \u00een discu\u021bie acest paradox al cunoa\u0219terii de tip academic, plec\u00e2nd de la analiza felului cum cunoa\u0219terile alternative feministe au fost preluate \u0219i \u00eentrebuin\u021bate \u00een vederea diminu\u0103rii poten\u021bialului lor revolu\u021bionar. Dominat\u0103 de cunoa\u0219terea hegemonic\u0103 \u0219i de mecanismele ei de produc\u021bie, cercetarea academic\u0103 a privilegiat anumite cunoa\u0219teri de tip feminist, \u00een special pe cele liberale, resping\u00e2nd \u00een acela\u0219i tip alternativele dinspre feminismul socialist, radical. De ce este feminismul liberal mai acceptabil academic? Care sunt urm\u0103rile asupra cunoa\u0219terii ale acestui statut privilegiat? Dar mizele unui cercet\u0103ri viitoare eliberate de sub hegemonia universitar\u0103? Ar putea ea s\u0103 dep\u0103\u0219easc\u0103 limit\u0103rile care-i sunt impuse?<\/span><\/p>\n

\u00a0<\/span><\/p>\n

\u00a0<\/span><\/p>\n

J3.\u00a0<\/span><\/b>Accesul la avort \u00een Rom\u00e2nia, sub presiunea politicilor neoliberale \u0219i atacurilor conservatoare<\/span><\/i><\/b><\/i><\/b><\/p>\n

\u00a0<\/span><\/b><\/p>\n

Tudorina Mihai<\/span><\/b><\/p>\n

Afiliere institu\u021bional\u0103: Dr., S.N.S.P.A., Bucure\u0219ti, activist\u0103 \u0219i cercet\u0103toare<\/span><\/p>\n

\u00a0<\/span><\/p>\n

Rezumat:<\/span><\/i>\u00a0<\/span>Politicile de restr\u00e2ngere a dreptului la avort, la cerere, \u00een Rom\u00e2nia se \u00eenscriu \u00een trendul regional est-european \u00een domeniu, \u00een care se eviden\u021biaz\u0103 cazul Poloniei de interzicere, dar \u0219i piedicile legale din \u021b\u0103ri ca Ungaria, Slovacia, Lituania, Letonia. \u00cen Rom\u00e2nia avortul la cerere este permis p\u00e2n\u0103 \u00een a 14 s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103 de sarcin\u0103, dar \u00een fapt accesul \u00een sistemul public este din ce \u00een ce mai obstruc\u021bionat. \u00cen 2020, pe perioada st\u0103rii de urgen\u021b\u0103 din timpul pandemiei de COVID-19, serviciile de avort la cerere au fost practic suspendate, iar ulterior reluate \u00eentr-o m\u0103sur\u0103 mult mai mic\u0103. \u00cen prezent, sunt jude\u021be \u00een care serviciile de avort la cerere nu mai sunt acordate \u00een sistem public (Filia, 2021). Tarifele mari practicate de clinicile private \u0219i faptul c\u0103 nu este un serviciu medical decontat din asigur\u0103rile de s\u0103n\u0103tate fac ca accesul la avort s\u0103 fie\u00a0de facto<\/i>\u00a0inaccesibil popula\u021biei s\u0103race \u0219i vulnerabile. \u00cen prezentarea mea voi explora factorii care au condus la situa\u021bia actual\u0103, lega\u021bi pe de o parte de influen\u021ba religiei la nivelul societ\u0103\u021bii, inclusiv implicarea direct\u0103 a Bisericii Ortodoxe Rom\u00e2ne pe acest subiect, pe de alt\u0103 parte de politicile neoliberale de restr\u00e2ngere \u00een ansamblu a sistemului public de s\u0103n\u0103tate pentru generarea profitului \u00een sistemul privat.<\/span><\/p>\n

\u00a0<\/span><\/p>\n

\u00a0<\/span><\/p>\n

J4.\u00a0<\/span><\/b>Deprivatizarea muncii reproductive la intersec\u021bia \u00eentre teorie \u0219i praxis. Sau cum facem s\u0103 desfiin\u021b\u0103m familia<\/span><\/i><\/b><\/b><\/p>\n

\u00a0<\/span><\/i><\/b><\/p>\n

Oana Uiorean<\/span><\/b><\/p>\n

Afiliere institu\u021bional\u0103:\u00a0<\/span>scriitoare \u0219i traduc\u0103toare<\/span><\/p>\n

\u00a0<\/span><\/p>\n

Rezumat:<\/span><\/i>\u00a0Familia nuclear\u0103 este spa\u021biul privat \u00een care sunt produ\u0219i \u0219i reprodu\u0219i muncitorii actuali \u0219i viitori ai capitalului, precum \u0219i locul unde sunt abandona\u021bi fo\u0219tii muncitori atunci c\u00e2nd nu mai sunt utili acumul\u0103rii.\u00a0<\/span>Aceast\u0103 munc\u0103 de reproducere a for\u021bei de munc\u0103 este extras\u0103 asiduu \u00een condi\u021bii de exploatare, precum \u0219i disciplinat\u0103 de societatea capitalist\u0103 printr-un cocktail de legi, mistific\u0103ri \u0219i moralitate burghez\u0103. Familia devine astfel l\u0103ca\u0219ul tainic al reproducerii pe care se sprijin\u0103 capitalul, dar \u0219i garant al sfintei institu\u021bii a propriet\u0103\u021bii private. Ca urmare, desfiin\u021barea familiei nucleare este una dintre aspira\u021biile fundamentale ale socialismului. Voi examina materialist contradic\u021biile inerente familiei, pe de o parte loc unde are loc disciplinarea muncii \u0219i formarea \u00een spirit capitalist, pe de alta spa\u021biu \u00een care g\u0103sim protec\u021bie \u0219i alinare temporar\u0103 \u00een fa\u021ba atacurilor capitalului. Voi teoretiza, \u00eempreun\u0103 cu g\u00e2nditoare precum Alexandra Kollontai, Angela Davis sau Sophie Lewis, calea c\u0103tre desfiin\u021barea familiei prin practica socialismului proletar. \u00cemi voi imagina un viitor al colectiviz\u0103rii mijloacelor de reproducere \u00eentr-o societate \u00een care rela\u021bia social\u0103 \u00eentruchipat\u0103 de proprietate a fost dep\u0103\u0219it\u0103.<\/span><\/p>\n

\u00a0<\/span><\/b><\/p>\n

\u00a0<\/span><\/p>\n

J5.\u00a0<\/span><\/b>O abordare feminist\u0103 socialist\u0103 a muncii: reconsiderarea rela\u021biei femeilor cu p\u0103m\u00e2ntul \u00een societ\u0103\u021bile agrare<\/span><\/i><\/b><\/p>\n

\u00a0<\/span><\/i><\/b><\/p>\n

Anca Bucur<\/span><\/b><\/p>\n

Afiliere institu\u021bional\u0103: Artist\u0103 vizual\u0103 \u0219i scriitoare<\/span><\/p>\n

\u00a0<\/span><\/p>\n

Rezumat:<\/span><\/i>\u00a0C\u00e2t din munca domestic\u0103 a femeilor din societ\u0103\u021bile agricole continu\u0103 s\u0103 fie definit\u0103 ca datorie fixat\u0103 sau atribut natural, ca urmare a articul\u0103rii sociale actuale a familiei \u0219i gospod\u0103riei drept spa\u021bii de reproducere a capitalismului? \u00cen ce m\u0103sur\u0103 rela\u021bia femeilor cu p\u0103m\u00e2ntul manifestat\u0103 prin munca agrar\u0103 \u00eendeplinit\u0103 \u00een scopuri de subzisten\u021b\u0103 reu\u0219e\u0219te s\u0103 deschid\u0103 ordinea patriarhal\u0103 de gen \u0219i poate constitui baza pentru afirmarea unei subiectivit\u0103\u021bi emancipatoare? \u0218i cum este afectat acest proces de violen\u021ba sistemic\u0103 a comodific\u0103rii \u0219i de favorizarea economiei cunoa\u0219terii, care situeaz\u0103 o rela\u021bie ierarhic\u0103 \u00eentre munca manual\u0103 \u0219i cea intelectual\u0103 \u0219i una extractivist\u0103 \u00eentre marile ora\u0219e \u0219i sate? Extinz\u00e2nd o cercetare care a stat la baza \u00eenf\u0103ptuirii unei lucr\u0103ri vizuale, propun o analiz\u0103 materialist\u0103 a muncii femeilor \u00een societ\u0103\u021bile rurale, accentu\u00e2nd rela\u021bia contradictorie cu p\u0103m\u00e2ntul, o dat\u0103 ca factor de \u00eendeplinire a unui proces de socializare, iar o doua oar\u0103, ca fundal \u0219i colaborator necesar \u00een procesul de emancipare. \u00cen acela\u0219i timp, aceast\u0103 prezentare se bazeaz\u0103 pe necesitatea de a<\/a> deconstrui at\u00e2t imaginea idilic\u0103, c\u00e2t \u0219i imaginea subdezvolt\u0103rii \u0219i regresiunii pe care politicile publice \u0219i elita neoliberal\u0103 le proiecteaz\u0103 asupra lumii agricole rurale. Reducerea acesteia la o lume omogen\u0103, blocat\u0103 \u00eentr-un timp imaginar al trecutului camufleaz\u0103 rela\u021bia de putere dintre mediul urban \u0219i cel rural \u0219i condi\u021bioneaz\u0103 dreptul lumii agricole la contemporaneitate.<\/span><\/p>\n

\u00a0<\/span><\/p>\n

\n

\u00a0<\/span><\/p>\n

\u00a0<\/span><\/p>\n

PANEL K:\u00a0<\/span><\/b>POZI\u021aION\u0102RI \u00ceN C\u00c2MPUL POLITIC ROM\u00c2NESC FA\u021a\u0102 DE TRANSFORM\u0102RILE CAPITALISTE DE DUP\u0102 1989<\/span><\/b><\/p>\n

Data:\u00a0<\/span><\/b>Vineri, 24 martie, 16:00 – 18:00<\/span><\/p>\n

\u00a0<\/span><\/p>\n

Moderatoare:<\/span><\/b><\/p>\n

Diana M\u0103rg\u0103rit<\/span><\/b><\/p>\n

Afiliere institu\u021bional\u0103: Facultatea de Filosofie \u015fi \u0218tiin\u0163e Social-Politice, Universitatea Alexandru Ioan Cuza\u00a0<\/span>\u00a0<\/p>\n

\u00a0<\/span><\/p>\n

K1.\u00a0Improbabila st\u00e2ng\u0103: social-democra\u021bia \u00een Rom\u00e2nia dup\u0103 1989<\/i><\/span><\/b><\/p>\n

Ruxandra Ivan<\/span><\/b><\/p>\n

Afiliere institu\u021bional\u0103: Facultatea de \u015etiin\u0163e Politice, Universitatea din Bucure\u015fti<\/span><\/p>\n

\u00a0<\/span><\/p>\n

Rezumat:<\/span><\/i>\u00a0Lucrarea de fa\u021b\u0103 \u00ee\u0219i propune s\u0103 reconstituie parcursul, \u00een istoria recent\u0103 \u0219i \u00een spa\u021biul rom\u00e2nesc, a etichetei politice pe de o parte \u0219i a g\u00e2ndirii social-democrate pe de alt\u0103 parte, \u00eentr-o perspectiv\u0103 pe care vom \u00eencerca s\u0103 o racord\u0103m la dezbaterile similare din peisajul european. Vom sus\u021bine ideea c\u0103 impactul discursului anticomunismului postcomunist asupra societ\u0103\u021bii rom\u00e2ne\u0219ti p\u0103rea s\u0103 nu lase niciun spa\u021biu pentru idei care ar fi fost suspectate m\u0103car de a apar\u021bine c\u00e2mpului g\u00e2ndirii de st\u00e2nga, chiar \u0219i \u00een varianta lor edulcorat\u0103 social-democrat\u0103. \u00cen ciuda acestui fapt, un partid care \u0219i-a asumat doctrina social-democrat\u0103 deja \u00een 1992, dar care rareori \u00een istoria sa a practicat efectiv o politic\u0103 autentic\u0103 de st\u00e2nga, a reu\u0219it s\u0103 se claseze primul \u00een 8 din cele 9 runde de alegeri na\u021bionale. Pe de alt\u0103 parte, peisajul partinic contemporan este marcat de un dezechilibru masiv \u00eentre un Partid Social- Democrat puternic, dar cu pu\u021bine elemente ideologice \u0219i de politici care s\u0103 \u00eel califice pentru eticheta de partid de st\u00e2nga, \u0219i o pletor\u0103 de partide mici, recent \u00eenfiin\u021bate, dar f\u0103r\u0103 \u0219anse reale de a trece pragul electoral la urm\u0103toarele runde de alegeri.<\/span><\/p>\n

\u00a0<\/span><\/p>\n

\u00a0<\/span><\/p>\n

K2.\u00a0Un electorat \u00een c\u0103utarea unui partid: St\u00e2nga rom\u00e2neasc\u0103 de azi (\u0219i de m\u00e2ine)<\/i><\/span><\/b><\/p>\n

Vladimir Bor\u021bun<\/span><\/b><\/p>\n

Afiliere institu\u021bional\u0103: Departamentul de Politici \u0219i Interven\u021bie Sociale, Universitatea Oxford<\/span><\/p>\n

\u00a0<\/span><\/p>\n

Rezumat:<\/span><\/i>\u00a0Restaurarea capitalismului \u00een Rom\u00e2nia dup\u0103 1989 a \u00eensemnat crearea unei elite economice privilegiate \u0219i pauperizarea a milioane de muncitori, \u021b\u0103rani \u0219i tineri, dintre care mul\u021bi au fost for\u021ba\u021bi s\u0103 ia calea str\u0103in\u0103t\u0103\u021bii. Acest proces a fost facilitat \u00een mod decisiv de sl\u0103biciunea ideologic\u0103 \u0219i organiza\u021bional\u0103 a st\u00e2ngii rom\u00e2ne\u0219ti. E\u0219ecul tot mai clar al politicilor neoliberale de-a \u00eembun\u0103t\u0103\u021bi standardele de via\u021b\u0103 ale majorit\u0103\u021bii a creat \u00eens\u0103, inevitabil, condi\u021biile pentru contestarea acestor politici \u0219i a ordinii sociale pe care o reprezint\u0103. Vedem asta at\u00e2t la nivelul con\u0219tiin\u021bei populare, c\u00e2t \u0219i \u00een apari\u021bia unei noi st\u00e2ngi autohtone \u00een ultimii ani. P\u00e2n\u0103 acum \u00eens\u0103, aceste prefaceri nu s-au concretizat \u00eentr-un nou partid de st\u00e2nga de mas\u0103 care s\u0103 apere nevoile claselor populare. Conform celor mai recente date, exist\u0103 un electorat \u00een acest sens, dar continu\u0103 s\u0103 lipseasc\u0103 partidul care s\u0103-l reprezinte. Prezentarea de fa\u021b\u0103 \u00ee\u0219i propune s\u0103 treac\u0103 \u00een revist\u0103 aceste evolu\u021bii din societatea rom\u00e2neasc\u0103 dar \u0219i experien\u021ba recent\u0103 a st\u00e2ngii europene, pentru a schi\u021ba profilul programatic, strategic \u0219i organizatoric al partidului de st\u00e2nga de care avem nevoie \u00een Rom\u00e2nia.<\/span><\/p>\n

\u00a0<\/span><\/p>\n

\u00a0<\/span><\/p>\n

K3:\u00a0\u00centre valori pro \u0219i anti-capitaliste: divide na\u021bionalismul economic aleg\u0103torii Alian\u021bei pentru Unitatea Rom\u00e2nilor?<\/i><\/span><\/b><\/p>\n

Sergiu Mi\u0219coiu<\/span><\/b><\/p>\n

Afiliere institu\u021bional\u0103:\u00a0<\/span>Facultatea de Studii Europene, Universitatea Babe\u0219-Bolyai<\/span><\/p>\n

\u00a0<\/span><\/p>\n

Rezumat:<\/span><\/i>\u00a0Dac\u0103 cercet\u0103rile asupra pozi\u021bion\u0103rii aleg\u0103torilor Alian\u021bei pentru Unitatea Rom\u00e2nilor (AUR) \u00een ceea ce prive\u0219te valorile morale, sociale \u0219i religioase sunt din ce \u00een ce mai numeroase, abordarea op\u021biunilor economice ale votan\u021bilor acestui partid nu a f\u0103cut obiectul unor analize detaliate, exist\u00e2nd doar informa\u021bii ob\u021binute \u00een urma adres\u0103rii unor \u00eentreb\u0103ri generale \u00een cadrul unor sondaje de opinie. Totu\u0219i, pentru a \u00een\u021belege mecanismele de atragere a unui public care pare din ce \u00een ce mai consistent, este important s\u0103 ne aplec\u0103m \u0219i asupra valorilor economice ale votan\u021bilor AUR. \u00cen aceast\u0103 prezentare, baz\u00e2ndu-m\u0103 pe o cercetare de teren original\u0103 (interviuri si focus-grupuri realizate \u00een 2021), voi \u00eencerca s\u0103 eviden\u021biez liniile de convergen\u021b\u0103 \u0219i, mai ales, faliile care exist\u0103 \u00een r\u00e2ndul aleg\u0103torilor Alian\u021bei \u00een ceea ce prive\u0219te atitudinea fa\u021b\u0103 de capitalism \u0219i combinarea acestuia cu variante ale na\u021bionalismului economic.<\/span><\/p>\n

\u00a0<\/span><\/p>\n

\u00a0<\/span><\/p>\n

K4.\u00a0Construc\u021bia Noii St\u00e2ngi Central si Est-europene. R\u0103spunsuri politice la neoliberalismul periferic<\/i><\/span><\/b><\/p>\n

\u00a0<\/span><\/i><\/b><\/p>\n

Claudiu Cr\u0103ciun<\/span><\/b><\/p>\n

Afiliere institu\u021bional\u0103:\u00a0<\/span>Facultatea de \u015etiin\u0163e Politice, \u015ecoala Na\u0163ional\u0103 de Studii Politice \u015fi Administrative\u00a0<\/span><\/p>\n

Rezumat:\u00a0<\/span><\/i>Refondarea sistemului de partide pluralist dup\u0103 1989 a inclus \u0219i crearea unor partide socialiste \u0219i social-democrate, \u00eentr-o mare m\u0103sur\u0103 recuper\u00e2nd personal \u0219i infrastructuri ale partidelor comuniste. Datorit\u0103 for\u021bei lor organiza\u021bionale \u0219i performan\u021bei electorale acestea au f\u0103cut parte din consensul neoliberal al transform\u0103rilor post-comuniste ce au presupus liberalizare, privatizare \u0219i retragerea statului din oferirea de servicii publice. Contestarea dinspre st\u00e2nga la adresa acestora s-a cristalizat \u00een perioada post-tranzi\u021biei, c\u00e2nd regimul constitu\u021bional \u0219i sistemul de partide erau deja institu\u021bionalizate, ca efect direct al crizei financiare din perioada 2008-2009. Aceast\u0103 contestare este generalizat\u0103 \u00een toat\u0103 regiunea, \u0219i \u00een ciuda lipsei de viabilitate politic\u0103 \u0219i electoral\u0103, articuleaz\u0103 un r\u0103spuns politic distinct \u00een raport cu modelul economic neoliberal. Cu toate acestea, pozi\u021bionarea nu se rezum\u0103 doar la clivajul economic st\u00e2nga –<\/a> dreapta ci \u0219i la opozi\u021bia fa\u021b\u0103 de derivele autoritare \u0219i ideologiile na\u021bionalist – conservatoare ce le \u00eenso\u021besc. Astfel, ele configureaz\u0103 o critic\u0103 a unui complex de putere, nu doar a unei ordini economice, m\u0103rind \u00eens\u0103 riscul marginalit\u0103\u021bii sau a contopirii \u00eentr-o opozi\u021bie generic democratic\u0103, dar care \u00eei anuleaz\u0103 identitatea socio-economic\u0103.<\/span><\/p>\n

\n

\u00a0<\/span><\/p>\n

\u00a0<\/span><\/p>\n

PANEL L: FILMUL ROM\u00c2NESC \u0218I REPREZENTAREA TRANSFORM\u0102RILOR SOCIALE CAPITALISTE<\/span><\/b><\/p>\n

Data:\u00a0<\/span><\/b>Vineri, 24 martie, 16:00 – 18:00<\/span><\/p>\n

\u00a0<\/span><\/p>\n

Moderator:<\/span><\/b><\/p>\n

Claudiu Turcu\u0219<\/span><\/b><\/p>\n

Afiliere institu\u021bional\u0103:\u00a0<\/span>Facultatea de Teatru si Film, Universitatea Babe\u0219-Bolyai\u00a0<\/span><\/p>\n

\u00a0<\/span><\/p>\n

\u00a0<\/span><\/p>\n

L1.\u00a0Noi regimuri emo\u021bionale \u00een noul cinema rom\u00e2nesc: Rela\u021biile toxice \u0219i disfunc\u021bionalitatea \u00een conflictele inter-genera\u021bionale<\/i><\/span><\/b><\/p>\n

Lucian \u021aion<\/span><\/b><\/p>\n

Afiliere institu\u021bional\u0103:\u00a0<\/span>Facultatea de Teatru si Film, Universitatea Babe\u0219-Bolyai\u00a0<\/span><\/p>\n

\u00a0<\/span><\/p>\n

Rezumat:\u00a0<\/span><\/i>Filmele din Noul Val rom\u00e2nesc sunt cunoscute pentru descrierea unei societ\u0103\u021bi civile nefunc\u021bionale, a unor elite corupte \u0219i pentru managementul defectuos al serviciilor publice, dar \u0219i pentru rela\u021biile disfunc\u021bionale pe care le abordeaz\u0103. De\u0219i acestea sunt prezentate \u00een multe forme \u00een societ\u0103\u021bile postsocialiste, R\u0103zvan R\u0103dulescu \u0219i C\u0103lin Peter Netzer sunt doi regizori care se concentreaz\u0103 pe rela\u021biile dintre copii \u0219i p\u0103rin\u021bi, subliniind modurile \u00een care emigra\u021bia, capitalismul \u0219i precaritatea social\u0103 au afectat noile societ\u0103\u021bi post-dictatoriale din Europa de Est. \u00cen aceast\u0103 prezentare analizez dou\u0103 cazuri de conflicte intergenera\u021bionale \u00een Felicia \u00eenainte de toate (2009) \u0219i Pozi\u021bia copilului (2013), filme care \u00eencearc\u0103 s\u0103 negocieze solu\u021bii \u00eentre p\u0103rin\u021bi \u0219i copiii lor adul\u021bi, care nu par s\u0103 se mai \u00een\u021beleag\u0103 \u00een contextul v\u00e2rtejului creat de schimb\u0103rile economice \u0219i sociale. Misiunea analistului este s\u0103 descopere poten\u021bialele motive pentru care rela\u021biile de familie disfunc\u021bionale (\u0219i uneori toxice) precum cele prezentate pe ecran au devenit o tem\u0103 preferat\u0103 pentru regizorii rom\u00e2ni postsociali\u0219ti \u0219i s\u0103 \u00een\u021beleag\u0103 modul \u00een care regimurile emo\u021bionale ale epocii socialiste, care erau bazate pe tradi\u021bionalism \u0219i patriarhalism, au fost schimbate prin interven\u021bia capitalismului.<\/span><\/p>\n

\u00a0<\/span><\/b><\/p>\n

\u00a0<\/span><\/b><\/p>\n

L2.\u00a0Mitologia social\u0103 a serialului rom\u00e2nesc post-socialist: La Bloc, B\u0103ie\u021bi buni, Las Fierbin\u021bi, Ruxx<\/i><\/span><\/b><\/p>\n

Alexandru Matei<\/span><\/b><\/p>\n

Afiliere institu\u021bional\u0103: Facultatea de Litere,\u00a0Universitatea Transilvania din Bra\u0219ov\u00a0<\/span><\/p>\n

\u00a0<\/span><\/p>\n

Rezumat:<\/span><\/i>\u00a0<\/span>Produc\u021bia de fic\u021biune serial\u0103 de televiziune a fost \u00een Rom\u00e2nia mereu s\u0103rac\u0103. Ar fi totu\u0219i o gre\u0219eal\u0103 s\u0103 o ignor\u0103m, din dou\u0103 motive. \u00cen primul r\u00e2nd, pentru c\u0103 exist\u0103 un public important al acestor produc\u021bii. Apoi, pentru c\u0103, prin contrast, cantitatea important\u0103 de texte de critic\u0103 de film publicate \u00een Rom\u00e2nia \u00eenso\u021be\u0219te un fenomen cultural mai degrab\u0103 elitist.\u00a0\u00a0Pornind de la modelul barthesian de analiz\u0103 semiologic\u0103 (Barthes 1957) \u0219i de la teoria antropologic\u0103 a enun\u021b\u0103rii \u00een versiunea ei latourian\u0103 (Latour, Bastide 1983; Latour, 1986; Latour, 1998), vom \u00eencerca s\u0103 descriem dou\u0103 regimuri de enun\u021bare a acestor seriale: unul de identificare sau estetic, \u0219i cel\u0103lalt de distan\u021bare sau critic. Primul regim este cel care \u00eencearc\u0103 s\u0103 ascund\u0103 felul \u00een care personajele \u0219i lumea lor sunt fabricate, iar aici dezbaterea a r\u0103mas deschis\u0103 \u00een ceea ce prive\u0219te \u201erealismul\u201d acestor filme. Al doilea regim este cel care \u00eencearc\u0103 s\u0103 produc\u0103 distan\u021b\u0103 critic\u0103, dar modalit\u0103\u021bile prin care o face sunt cel mai adesea moralizatoare. Am \u00eencercat s\u0103 stabilim un decupaj istoric pe care le traverseaz\u0103 ambele regimuri de enun\u021bare: anii 2000 (produc\u021bii mai ieftine \u0219i care apeleaz\u0103 mai pu\u021bin la regimul critic) \u0219i anii 2010-20 (produc\u021bii mai scumpe \u0219i care \u00eencearc\u0103 s\u0103 recupereze o agend\u0103 critic\u0103).\u00a0<\/span><\/p>\n

\u00a0<\/span><\/p>\n

\u00a0<\/span><\/p>\n

L3.\u00a0Reprezent\u0103ri ale minorit\u0103\u021bilor etnice \u00een filmul de fic\u021biune postdecembrist<\/i><\/span><\/b><\/p>\n

Daniel Iftene<\/span><\/b><\/p>\n

Afiliere institu\u021bional\u0103: Facultatea de Teatru si Film, Universitatea Babe\u0219-Bolyai<\/span><\/p>\n

\u00a0<\/span><\/p>\n

Rezumat:\u00a0<\/span><\/i>Dup\u0103 c\u0103derea regimului ceau\u0219ist, cinematografia rom\u00e2neasc\u0103 se distan\u021beaz\u0103 de discursurile \u0219i cerin\u021bele ideologice ale deceniilor trecute, iar una dintre zonele \u00een care aceste schimb\u0103ri se fac sim\u021bite este cea a reprezent\u0103rii minorit\u0103\u021bilor etnice, puternic schematizate sau deseori ocultate de filmul din perioada comunist\u0103. Structurii aproape monolitice etnic a societ\u0103\u021bii comuniste rom\u00e2ne\u0219ti \u2013 construit\u0103 prin filmul de actualitate \u2013 i se va contrapune, dup\u0103 1990, una puternic mozaicat\u0103 \u0219i specific\u0103 tranzi\u021biei, care \u00eens\u0103 reflect\u0103 deseori \u0219i stereotipiile folosite \u00een reprezentarea comunit\u0103\u021bilor minoritare \u00een trecut. Cu toate acestea, c\u00e2\u021biva regizori (Lucian Pintilie, Radu Mih\u0103ileanu, Radu Jude etc.) deschid calea interog\u0103rii \u0219i dinamit\u0103rii acestor locuri comune, atac\u00e2nd xenofobia \u0219i rasismul care au destabilizat rela\u021biile etnicilor rom\u00e2ni cu romii, evreii, maghiarii sau nem\u021bii de-a lungul istoriei. Studiul propune o panoramare critic\u0103 a reprezent\u0103rii minorit\u0103\u021bilor etnice \u00een filmul rom\u00e2nesc contemporan, cu scopul de a eviden\u021bia strategiile folosite de cinea\u0219tii locali. \u00cen plus, ofer\u0103 c\u00e2teva piste pentru \u00een\u021belegerea absen\u021bei anumitor comunit\u0103\u021bi etnice din filmul rom\u00e2nesc de fic\u021biune.\u00a0\u00a0<\/span><\/p>\n

\u00a0<\/span><\/p>\n

\u00a0<\/span><\/p>\n

L4.\u00a0Clas\u0103 \u0219i decalaje sociale \u00een filmul popular: Teambuilding \u0219i Taximetri\u0219tii<\/i><\/span><\/b><\/p>\n

\u00a0<\/span><\/p>\n

Bogdan Popa<\/span><\/b><\/p>\n

Afiliere institu\u021bional\u0103: Universitatea Transilvania din Bra\u0219ov<\/span><\/p>\n

\u00a0<\/span><\/p>\n

Rezumat:<\/span><\/i>\u00a0<\/span>Gramsci ne spune \u00een apari\u021bia popularului \u00een art\u0103 trimite la schimb\u0103ri istorice importante, legate de formarea unei noi clase sociale. Cum s\u0103 privim din perspectiva lui Gramsci apari\u021bia noului cinema popular rom\u00e2nesc (Teambuilding a f\u0103cut un milion de bilete v\u00e2ndute)? Este popularul rom\u00e2nesc actual doar un efect al comercialului sau este un efect al unei circula\u021bii diferite \u00eentre elite culturale \u0219i spectatorii de film? Analiza mea se va concentra pe decalajele sociale surprinse \u00een film dar \u0219i pe modul \u00een care anumite<\/a> formule lingvistice intr\u0103 \u00een limbajul comun (de tipul \u201emi-am f\u0103cut rat\u0103 la c\u00e2ine\u201d, \u201ekind reminder\u201d, \u0219i \u201epapagalii fac c\u00e2\u021bi bani merit\u0103 pentru munca lor, \u0219mecherii fac mai mult\u201d). Circula\u021bia \u00eentre elite, spectatori, limbaj popular pare s\u0103 \u00ee\u0219i schimbe forma, iar prezentarea se va concentra pe importan\u021ba acestei schimb\u0103ri.<\/span><\/p>\n

\u00a0<\/p>\n

\n

\u00a0<\/span><\/b><\/p>\n

\u00a0<\/span><\/b><\/p>\n

PANEL M: RELA\u021aII CAPITALISTE DE MUNC\u0102 \u00ceN ROM\u00c2NIA<\/span><\/b><\/p>\n

Data:\u00a0<\/span><\/b>S\u00e2mb\u0103t\u0103, 25 martie, 10:00 – 12:00<\/span><\/p>\n

\u00a0<\/span><\/p>\n

Moderatoare:<\/span><\/b><\/p>\n

Natalia Buier<\/span><\/b><\/p>\n

Afiliere institu\u021bional\u0103: Universitatea din Barcelona<\/span><\/p>\n

\u00a0<\/span><\/p>\n

\u00a0<\/span><\/b><\/p>\n

M1.\u00a0<\/span><\/b>Pedagogiile abstractiz\u0103rii: \u00eenv\u0103\u021bare, programare \u0219i externalizare \u00een Cluj<\/span><\/i><\/b><\/p>\n

Oana Mateescu<\/span><\/b><\/p>\n

Afiliere institu\u021bonal\u0103\u00a0:\u00a0<\/span>Facultatea de Sociologie \u0219i Asisten\u021b\u0103 social\u0103,\u00a0<\/span>Universitatea Babe\u0219-Bolyai\u00a0<\/span><\/p>\n

\u00a0<\/span><\/p>\n

Abstract\u00a0:<\/span><\/i>\u00a0<\/span>Cluj-Napoca viseaz\u0103 s\u0103 devin\u0103 un Silicon Valley est-european, cu tehnologia informa\u021biei (IT) ca motor al economiilor creative locale \u0219i cheia dezvolt\u0103rii personale \u0219i urbane. Cu toate acestea, IT-ul local prosper\u0103 ca o pia\u021b\u0103 de externalizare care are nevoie constant\u0103 de for\u021b\u0103 de munc\u0103 ieftin\u0103, \u00een special tinerii care se str\u0103duiesc s\u0103 devin\u0103 ini\u021bia\u021bi \u00een no\u021biunile de baz\u0103 ale program\u0103rii, atra\u0219i de mirajul conving\u0103tor al locurilor de munc\u0103 bine pl\u0103tite \u00een timp ce caut\u0103 s\u0103 scape de declinul provincial. Aceast\u0103 lucrare exploreaz\u0103 ecologia local\u0103 a reconversiei digitale \u2013 \u0219coli informale de IT, academii de programare \u0219i traininguri organizate de companii \u2013 pentru a urm\u0103ri leg\u0103turile contemporane dintre cunoa\u0219tere, tehnologie \u0219i economie. Se concentreaz\u0103 pe programarea orientat\u0103 pe obiecte (OOP) ca p\u00e2rghie pedagogic\u0103 pentru recalibrarea abstractiz\u0103rii \u0219i pentru formatarea cognitiv\u0103 inegal\u0103 a oamenilor \u0219i a ma\u0219inilor \u00eentr-o economie a program\u0103rii bazat\u0103 pe externalizare. \u00cen ciuda apari\u021biei sale ca model de design participativ \u00een Norvegia anilor 1960, OOP a devenit crucial pentru diviziunea global\u0103 a muncii de programare, permi\u021b\u00e2nd colaborarea echipelor de externalizare prin \u00eencurajarea explicit\u0103 a \u201ene\u0219tiin\u021bei\u201d \u0219i a abstrac\u021biei. \u00cen Cluj, socializarea \u00een abstrac\u021bie merge m\u00e2n\u0103 \u00een m\u00e2n\u0103 cu suspiciunea constant\u0103 a socialului. Converti\u021bii digitali sunt \u00eenv\u0103\u021ba\u021bi s\u0103 fac\u0103 abstrac\u021bie de la: s\u0103 compartimenteze \u0219i s\u0103 exclud\u0103 tot ceea ce este irelevant pentru un proiect de programare, inclusiv economia politic\u0103 a propriei for\u021be de munc\u0103 sau textura urban\u0103 a inegalit\u0103\u021bilor sociale. \u00cen acest proces, pedagogiile digitale ascund \u00een mod activ structurile mai largi \u00een care particip\u0103 aceste abstrac\u021bii sau tipurile de politic\u0103 fa\u021b\u0103 de care ar putea r\u0103spunde.<\/span><\/p>\n

\u00a0<\/span><\/b><\/p>\n

M2.\u00a0<\/span><\/b>Motiva\u021bii de munc\u0103, temporalitate flexibil\u0103 \u0219i algoritmi digitali: ‘platformizarea’ muncii \u00een sectorul livr\u0103rii de alimente din Rom\u00e2nia<\/i><\/b><\/span><\/span><\/p>\n

\u00a0<\/span><\/i><\/b><\/p>\n

Delia B\u0103doi<\/span><\/b><\/p>\n

Afiliere institu\u021bional\u0103\u00a0:<\/span>\u00a0<\/span>Institutul de Cercetare a Calit\u0103\u021bii Vie\u021bii \u0219i Universitatea din Bucure\u0219ti<\/span><\/p>\n

\u00a0<\/span><\/p>\n

Abstract\u00a0:<\/span><\/i>\u00a0<\/span>\u00cen contextul evolu\u021biei economiei bazate pe platformizarea muncii la cererea \u0219i la loca\u021bia clientului, condi\u021biile de munc\u0103 a mii de oameni care lucreaz\u0103 \u00een sectorul de livrare din Rom\u00e2nia sunt supuse unei schimb\u0103ri permanente, provocate de o tehnologizare excesiv\u0103 a instrumentelor de munc\u0103. Prezenta lucrare \u00ee\u0219i propune s\u0103 ilustreze, pe de o parte, experien\u021bele de munc\u0103 ale lucr\u0103torilor care presteaz\u0103 o munc\u0103 la loca\u021bie \u0219i la cerere, prin intermediul platformelor digitale de livrare de produse alimentare din Rom\u00e2nia. \u00cen timp ce va explora experien\u021bele de munc\u0103, prezentarea mea se va concentra pe modul \u00een care algoritmii utiliza\u021bi de platformele de livrare influen\u021beaz\u0103 \u0219i controleaz\u0103 procesul muncii, prin autonomia \u0219i varia\u021bia condi\u021biilor de munc\u0103 (timp fragmentat, venit intermitent, penalizarea orelor de munc\u0103). Lucr\u0103torii din sectorul livr\u0103rii de produse alimentare ajung s\u0103 g\u0103seasc\u0103 strategii de adaptare pentru gestionarea constr\u00e2ngerilor provocate de algoritmii care le controleaz\u0103 munca, prin elaborarea de solu\u021bii pe termen scurt, improvizate pentru a c\u00e2\u0219tiga mai mul\u021bi bani \u0219i a r\u0103m\u00e2ne flexibili cu timpul lor de lucru. Pe de alt\u0103 parte, \u00eentr-un context de munc\u0103 marcat de control \u0219i performan\u021b\u0103, prezentarea va exemplifica principalele motiva\u021bii voluntare \u0219i involuntare ale lucr\u0103torilor de a presta o munc\u0103 incert\u0103 \u0219i nesigur\u0103, prin intermediul platformelor digitale de livrare. Datele empirice sunt extrase dintr-o cercetare calitativ\u0103, realizat\u0103 \u00een perioada 2020-2021, cu livratori rom\u00e2ni care lucreaz\u0103 pentru platformele Glovo (Food Panda), Bolt Food \u0219i TazzbyEmag (Takeaway).<\/span><\/p>\n

\u00a0<\/span><\/p>\n

\u00a0<\/span><\/b><\/p>\n

M3.\u00a0<\/span><\/b>Etic\u0103 \u0219i corectitudine \u00een rela\u021biile capitaliste de munc\u0103: perspective ale profesioni\u0219tilor \u00een Resurse Umane din Romania<\/span><\/i><\/b><\/p>\n

\u00a0<\/span><\/i><\/b><\/p>\n

Anca Simionca<\/span><\/b><\/p>\n

Afiliere institu\u021bonal\u0103\u00a0:\u00a0<\/span>Facultatea de Sociologie \u0219i Asisten\u021b\u0103 social\u0103,\u00a0<\/span>Universitatea Babe\u0219-Bolyai\u00a0<\/span><\/p>\n

\u00a0<\/span><\/p>\n

Abstract\u00a0:<\/span><\/i>\u00a0Ultimii ani se remarc\u0103 \u00een spa\u021biul organiza\u021bional din Rom\u00e2nia prin emergen\u021ba unor voci alternative din interiorul organiza\u021biilor capitaliste (altele dec\u00e2t sindicatele) care problematizeaz\u0103 rela\u021biile de munc\u0103, corectitudinea \u0219i etica acestora. Studiul se bazeaz\u0103 pe analiza de con\u021binut a mai multor conturi LinkedIn \u0219i pe interviuri realizate cu 9 speciali\u0219ti \u00een resurse umane care \u00ee\u0219i asum\u0103 explicit dimensiunea etic\u0103 \u0219i de protejare a drepturilor angaja\u021bilor ca fiind centrale pentru identitatea lor profesional\u0103. Temele abordate cel mai des se refer\u0103 la abuzuri legate de practici salariale, nerespectarea orelor de munc\u0103, discriminare (de gen, v\u00e2rst\u0103, etnie, orientare sexual\u0103), men\u021binerea unui mediu ostil de munc\u0103, intimidare \u0219i bullying. Pentru speciali\u0219tii care se revendic\u0103 din c\u00e2mpul profesional interna\u021bional al managementului resurselor umane, astfel de preocup\u0103ri sunt legitime. Apartenen\u021ba la o comunitate profesional\u0103 mai larg\u0103, care are un rol important \u00een determinarea condi\u021biilor de munc\u0103 (nefiind doar o func\u021biune administrativ\u0103), este unul dintre principalii piloni de auto-legitimare la care recurg ace\u0219ti speciali\u0219ti. De asemenea, pozi\u021biile critice exprimate de subiec\u021bi sunt cel mai bine descrise ca fiind reformiste, nu radicale, ele nepun\u00e2nd (dec\u00e2t marginal \u0219i rar) sub semnul \u00eentreb\u0103rii logica general\u0103 de func\u021bionare a sistemului. At\u00e2t din analiza de con\u021binut c\u00e2t \u0219i din interviuri reiese c\u0103 ace\u0219ti profesioni\u0219ti se confrunt\u0103 adesea cu existen\u021ba unei opozi\u021bii puternice \u2013 at\u00e2t din partea unor colegi sau manageri, c\u00e2t \u0219i la nivelul comentariilor generale \u2013 fa\u021b\u0103 de asumarea rolului de translator al intereselor angaja\u021bilor. Lu\u0103rile lor de pozi\u021bie sunt echivalate cel mai adesea cu naivitate, interese personale de denigrare a unor personaje concrete, sau lipsa \u00een\u021belegerii constr\u00e2ngerilor \u201ereale\u201d ale economiei. \u00centr-o etap\u0103 ulterioar\u0103 a cercet\u0103rii (aflat\u0103 \u00een desf\u0103\u0219urare) \u00eemi propun s\u0103 estimez cantitativ gradul de r\u0103sp\u00e2ndire \u0219i con\u021binutul acestor preocup\u0103ri de etic\u0103 \u0219i corectitudine \u00een r\u00e2ndul profesioni\u0219tilor din domeniul resurselor umane, precum \u0219i percep\u021bia acestora asupra capacit\u0103\u021bii lor de a influen\u021ba situa\u021biile concrete \u00een conformitate cu viziunea lor.<\/span><\/p>\n

\u00a0<\/span><\/b><\/p>\n

\u00a0<\/span><\/b><\/p>\n

M4.\u00a0<\/span><\/b>Dezvoltarea personal\u0103 \u00eentr-o lume post-neoliberal\u0103: Oportunit\u0103\u021bi \u0219i provoc\u0103ri pentru cre\u0219terea personal\u0103<\/span><\/i><\/b><\/p>\n

Elena Trifan<\/span><\/b><\/p>\n

Afiliere institu\u021bional\u0103\u00a0:<\/span>\u00a0<\/span>\u0218coala Na\u021bional\u0103 de Studii Politice \u0219i Administrative<\/span><\/p>\n

\u00a0<\/span><\/p>\n

Abstract\u00a0:<\/span><\/i>\u00a0Dezvoltarea personal\u0103 a devenit o industrie \u00een capitalismul neoliberal, folosit\u0103 pentru a-i ajuta pe angaja\u021bi s\u0103 se adapteze la c\u0103utarea constant\u0103 a cre\u0219terii, cum ar fi cre\u0219terea productivit\u0103\u021bii, creativitatea, gestionarea timpului \u0219i dezvoltarea afacerilor. \u00cen cadrul cercet\u0103rii mele doctorale, am documentat modul \u00een care func\u021bioneaz\u0103 acest tip de practic\u0103 \u0219i cum restructureaz\u0103 via\u021ba social\u0103 a indivizilor \u0219i perspectivele lor asupra lumii. Dezvoltarea personal\u0103, a\u0219a cum a fost modelat\u0103 de neoliberalism, serve\u0219te drept instrument de responsabilizare personal\u0103 \u0219i de adaptare la restructurarea statului social. Este, de asemenea, un mijloc de promovare a valorilor neoliberale \u00een r\u00e2ndul oamenilor. Cu toate acestea, \u00een timpul m\u0103surilor de izolare din timpul pandemiei, au ap\u0103rut critici ale acestei abord\u0103ri bazate pe cre\u0219tere, ceea ce a dus la o reapari\u021bie a ideilor despre \u00eengrijirea personal\u0103. \u00cengrijirea de sine s-a dezvoltat \u00een special \u00een comunit\u0103\u021bile marginalizate, unde a fost definit\u0103 ca o form\u0103 de rezisten\u021b\u0103 la capitalism prin grija fa\u021b\u0103 de sine ca membru al unei comunit\u0103\u021bi oprimate, Audre Lorde (1988) definind conceptul ca av\u00e2nd o putere de rezisten\u021b\u0103 la adresa capitalismului. \u00cen aceast\u0103 prezentare, voi explora ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 cu dezvoltarea personal\u0103,<\/a> care este un factor-cheie \u00een construirea ideologiei capitaliste, dac\u0103 neoliberalismul se apropie de sf\u00e2r\u0219it. De asemenea, m\u0103 voi g\u00e2ndi dac\u0103 acesta este un moment bun pentru a recupera dezvoltarea personal\u0103 \u0219i cum poate fi folosit\u0103 pentru a crea instrumente de construc\u021bie a sinelui dincolo de individualismul intrinsec al procesului.<\/span><\/p>\n

\u00a0<\/p>\n

\n

\u00a0<\/span><\/b><\/p>\n

\u00a0<\/span><\/b><\/p>\n

PANEL N: REGIMURI ALE MUNCII \u015eI TRANSFORM\u0102RI CAPITALISTE \u00ceN REPUBLICA MOLDOVA<\/span><\/b><\/p>\n

Data:\u00a0<\/span><\/b>S\u00e2mb\u0103t\u0103, 25 martie, ora 10:00 – 12:00<\/span><\/p>\n

\u00a0<\/span><\/p>\n

Moderator:<\/span><\/b><\/p>\n

Ovidiu \u021aichindeleanu<\/span><\/b><\/p>\n

Afiliere institu\u021bional\u0103:<\/span>\u00a0Editura Idea<\/span><\/p>\n

\u00a0<\/span><\/b><\/p>\n

Rezumat:<\/span><\/i>\u00a0Descompunerea social\u0103 \u015fi migra\u0163ia \u00een mas\u0103 a for\u0163ei de munc\u0103, at\u00eet c\u0103tre vest, c\u00eet \u015fi c\u0103tre est, au fost \u015fi mai s\u00eent fenomene constitutive ale transform\u0103rii capitaliste a Republicii Moldova. \u00cen acest sens, Republica Moldova, ca stat nou ap\u0103rut pe ruinele perestroik\u0103i, constituie un laborator care internalizeaz\u0103 intens diviziunile \u015fi transform\u0103rile structurale ale realit\u0103\u0163ii interna\u0163ionale, \u015fi \u00een care noile mecanisme de control al muncii se confrunt\u0103 cu noi tentative de rezisten\u0163\u0103 \u015fi adaptare a lucr\u0103torilor din diferite sectoare socio-economice, dar \u015fi cu o catastrofal\u0103 distrugere material\u0103 \u015fi pierdere demografic\u0103. Acest panel aduce laolalt\u0103 studii de caz recente \u015fi perspective pe termen mai lung asupra regimurilor muncii din Moldova, consider\u00eendu-le relevan\u0163a pentru tendin\u0163ele policrizei interna\u0163ionale.<\/span><\/p>\n

\u00a0<\/span><\/b><\/p>\n

N1. Cum s\u0103 i\u021bi faci un loc de munc\u0103 \u00een sectorul cultural<\/span><\/b><\/p>\n

\u00a0<\/span><\/b><\/p>\n

Nora Dorogan\u00a0<\/span><\/b><\/p>\n

Afiliere institu\u021bional\u0103:<\/span>\u00a0<\/span>\u00a0<\/span>Teatru Sp\u0103l\u0103torie<\/span><\/p>\n

\u00a0<\/span><\/b><\/p>\n

N2. Rela\u021bii de munc\u0103 \u00een ONG-uri<\/span><\/b><\/p>\n

\u00a0<\/span><\/b><\/p>\n

Lilia Nenescu\u00a0<\/span><\/b><\/p>\n

Afiliere institu\u021bional\u0103:<\/span>\u00a0<\/span>\u00a0<\/span>Platzforma<\/span><\/p>\n

\u00a0<\/span><\/b><\/p>\n

N3. Regimul muncii \u00een Moldova post-socialist\u0103: o analiz\u0103 a transform\u0103rilor Codului Muncii<\/span><\/b><\/p>\n

\u00a0<\/span><\/b><\/p>\n

Vitalie Spr\u00e2ncean\u0103\u00a0<\/span><\/b><\/p>\n

Afiliere institu\u021bional\u0103:<\/span>\u00a0<\/span>\u00a0<\/span>Platzforma\u00a0<\/span><\/p>\n

\u00a0<\/span><\/b><\/p>\n

\n

\u00a0<\/span><\/b><\/p>\n

PANEL O: DEZVOLTAREA IMOBILIAR\u0102 CAPITALIST\u0102 PE FOSTELE PLATFORME INDUSTRIALE SOCIALISTE<\/span><\/b><\/p>\n

Data:<\/span><\/b>\u00a0S\u00e2mb\u0103t\u0103, 25 martie, ora 10:00 – 12:00<\/span><\/p>\n

\u00a0<\/span><\/p>\n

Moderatoare<\/span><\/b><\/p>\n

Enik\u0151 Vincze<\/span><\/b><\/p>\n

Afiliere institu\u021bional\u0103:<\/span>\u00a0Facultatea de Studii Europene, Universitatea Babe\u0219-Bolyai<\/span><\/p>\n

\u00a0<\/span><\/p>\n

\u00a0<\/span><\/p>\n

O1.\u00a0<\/span><\/b>Retroced\u0103ri, transform\u0103ri funciare \u0219i dezvolt\u0103ri imobiliare la margini de ora\u0219e mari dup\u0103 1990<\/span><\/i><\/b><\/p>\n

Ioana Florea<\/span><\/b><\/p>\n

Afiliere institu\u021bional\u0103:<\/span>\u00a0<\/span>\u00a0Facultatea de Studii Europene, Universitatea Babe\u0219-Bolyai<\/span><\/p>\n

Mihail Dumitriu<\/span><\/b><\/p>\n

Afiliere institu\u021bional\u0103:<\/span>\u00a0<\/span>Facultatea de Studii Europene, \u0218coala Doctoral\u0103 \u201eParadigma European\u0103\u201d, Universitatea Babe\u0219-Bolyai<\/span><\/p>\n

\u00a0<\/span><\/p>\n

Rezumat:<\/span><\/i>\u00a0Dup\u0103 1989, schimbarea regimului propriet\u0103\u021bii a dus treptat la o fragmentare intensiv\u0103 a terenurilor, care ulterior a pus premisele unei dezvolt\u0103ri \u0219i urbaniz\u0103ri specifice. \u00cen acela\u0219i timp, prin descentralizare administrativ\u0103, aspecte cheie ale planific\u0103rii au fost aduse de la nivel central la nivel local \u0219i, \u00een plus, au fost delegate unor entit\u0103\u021bi private, reduc\u00e2nd rolul<\/span><\/p>\n

administra\u021biei publice locale \u00een procesul planific\u0103rii. Vom ilustra transform\u0103rile spa\u021biale periurbane ale capitalismului t\u00e2rziu prin cazul Bragadiru, unul dintre ora\u0219ele nou formate la periferia Bucure\u0219tiului, \u0219i prin cazul Miroslavei \u0219i Copou, aflate \u00een suburbiile Ia\u0219iului (al doilea ora\u0219 ca popula\u021bie din Rom\u00e2nia, \u00eentr-o cre\u0219tere rapid\u0103). Ar\u0103t\u0103m utilitatea folosirii \u00eentr-o astfel de analiz\u0103 a h\u0103r\u021bilor de cadastru, care relev\u0103 structura propriet\u0103\u021bilor, a imaginilor satelitare, dar \u0219i a copiilor de c\u0103r\u021bi funciare, a datelor despre autoriza\u021biile de construc\u021bie \u0219i a informa\u021biilor din Monitorul Oficial. Cu o astfel de metodologie, putem eviden\u021bia impactul teritorial\/ spa\u021bial al celor mai importante transform\u0103ri legate de procesele de urbanizare din ultimele decenii: retroced\u0103rile \u0219i privatizarea din anii 1990 care au deschis calea pentru remodelarea zonelor periurbane; faptul c\u0103 localit\u0103\u021bile periurbane care s-au aflat \u00een apropierea unui centru regional au avut o transformare distinct\u0103, condus\u0103 \u00een principal de interesul speculativ care s-a intensificat \u00een pragul boom-ului imobiliar de la \u00eenceputul anilor 2000, precum \u0219i \u00een ultimii ani. Ceea ce a \u00eenceput ca proces de suburbanizare, a devenit, de multe ori, o urbanizare intensiv\u0103, \u00eentr-un context al unei administra\u021bii publice (sl\u0103bite) cu idei politico-economice neoliberale. Prezentarea va ar\u0103ta cum geografia propriet\u0103\u021bii funciare din Bragadiru, Miroslava \u0219i Copou, precum \u0219i interesele financiare ale investitorilor, au influen\u021bat morfologia spa\u021bial\u0103 local\u0103. Fragmentarea terenurilor \u0219i descentralizarea, combinate cu un tip de urbanism neoliberal, au dus la un dezechilibru teritorial: o dezvoltare excesiv\u0103 \u0219i necontrolat\u0103, pe de-o parte, subdezvoltare \u0219i dezinvestire, pe de alta. Subliniem c\u0103 aceste rezultate, relevante \u0219i pentru alte geografii, nu sunt simple evolu\u021bii tehnice, ci alegeri politice influen\u021bate de capital.<\/span><\/p>\n

\u00a0<\/span><\/b><\/p>\n

\u00a0<\/span><\/b><\/p>\n

O2. Constr\u00e2ngeri structurale \u0219i nara\u021biuni locale cu privire la reconversia spa\u021biilor industriale din Craiova<\/span><\/i><\/b><\/p>\n

\u00a0<\/span><\/b><\/p>\n

Ioana Vlad<\/span><\/b><\/b><\/p>\n

Afiliere institu\u021bional\u0103: Facultatea de Studii Europene, Universitatea Babe\u0219-Bolyai<\/span><\/p>\n

\u00a0<\/span><\/b><\/p>\n

Restructurarea economic\u0103 prin privatizarea industriei, demarat\u0103 la \u00eenceputul anilor 1990, este un factor fundamental \u00een \u00een\u021belegerea transform\u0103rilor urbane post-socialiste, care au presupus reconfigurarea spa\u021bial\u0103 a ora\u0219ului prin reconversia progresiv\u0103 a fostelor spa\u021bii de produc\u021bie privatizate \u00een proiecte de dezvoltare imobiliar\u0103. \u00cens\u0103 acesta este un proces \u00een care autorit\u0103\u021bile locale au avut o marj\u0103 limitat\u0103 de control, pe fondul unui cumul de politici na\u021bionale care au dus la redimensionarea sau lichidarea fostelor \u00eentreprinderi de stat \u0219i la cre\u0219terea \u0219omajului. \u00cen acest context, autorit\u0103\u021bile locale s-au orientat c\u0103tre diverse strategii de cre\u0219tere a atractivit\u0103\u021bii propriilor ora\u0219e, pentru atragerea de resurse (Harvey 1989).\u00a0\u00a0Reconversia spa\u021biilor industriale a fost naturalizat\u0103 prin discursul obsolescen\u021bei (uzurii) func\u021bionale \u0219i economice a respectivei infrastructuri (Weber 2002), determinate de schimb\u0103ri tehnologice \u0219i de extinderea organic\u0103 a ora\u0219ului. Astfel dezvoltarea imobiliar\u0103 a fost reprezentat\u0103 ca o form\u0103 de progres, prin regenerare urban\u0103. \u00cen acela\u0219i timp, autoritatea public\u0103 local\u0103 a preluat costurile cre\u0103rii de zone industriale suplimentare la marginea sau \u00een exteriorul ora\u0219ului \u0219i atragerii de investitori pentru contracararea \u0219omajului \u0219i a dezindustrializ\u0103rii. Ilustrez aceste procese prin reconstituirea transform\u0103rii \u00een proiecte de dezvoltare imobiliar\u0103 a c\u00e2torva \u00eentreprinderi emblematice din Craiova, precum \u0219i printr-o analiz\u0103 a reprezent\u0103rii acestor transform\u0103ri de c\u0103tre o diversitate de actori locali (arhitec\u021bi, reprezentan\u021bi ai mediului de afaceri, ai autorit\u0103\u021bilor publice locale), bazat\u0103 pe interviuri, dar \u0219i pe declara\u021bii publice \u0219i dezbateri din cadrul \u0219edin\u021belor de consiliu local.<\/span><\/p>\n

\u00a0<\/span><\/b><\/p>\n

\u00a0<\/span><\/b><\/p>\n

O3.\u00a0<\/span><\/b>Exist\u0103 o rela\u021bie \u00eentre cronologia deindustrializ\u0103rii \u0219i nivelul dezvolt\u0103rii imobiliare din ora\u0219ele medii? Compara\u021bie \u00eentre T\u00e2rgu Jiu \u0219i Baia Mare<\/span><\/i><\/b><\/p>\n

\u00a0<\/span><\/i><\/b><\/p>\n

George Iulian Zamfir<\/span><\/b><\/p>\n

Afiliere institu\u021bional\u0103: Facultatea de Studii Europene, Universitatea Babe\u0219-Bolyai<\/span><\/p>\n

\u00a0<\/span><\/p>\n

Rezumat:<\/span><\/i>\u00a0Dezvoltarea teritorial\u0103 inegal\u0103, denumit\u0103 policentric\u0103 \u00een strategiile Ministerului Dezvolt\u0103rii, avantajeaz\u0103 acumularea de capital \u00een marile ora\u0219e. Pe m\u0103sur\u0103 ce acestea au devenit scena marilor proiecte de investi\u021bii, ansamblurile imobiliare au devenit forma prioritar\u0103 de depozitare a capitalului surplus. Fostele platforme industriale sunt \u021binte precise ale investi\u021biilor imobiliare. \u00cen cazul ora\u0219elor medii nu avem \u00eens\u0103 disponibile imagini ale acestor doi factori. Aceast\u0103 prezentare furnizeaz\u0103 c\u00e2teva elemente pentru o compara\u021bie \u00eentre Baia Mare \u0219i T\u00e2rgu Jiu. Un caracter comun al celor dou\u0103 ora\u0219e este istoricul minier. \u00cen timp ce extrac\u021bia \u0219i prelucrarea de metale neferoase \u00een Baia Mare a fost sistat\u0103 complet, T\u00e2rgu Jiu r\u0103m\u00e2ne centrul de comand\u0103 al extrac\u021biei de c\u0103rbuni prin Complexul Energetic Oltenia. \u00cen ambele ora\u0219e sunt dezvoltate proiecte imobiliare reziden\u021biale \u0219i comerciale, \u00eens\u0103 cu mici excep\u021bii, platformele industriale nu sunt integrate \u00een acest ciclu. \u00cen timp ce marea parte a teritoriilor urbane industrializate din Baia Mare este inutilizabil\u0103, inclusiv \u00een sensul conversiei func\u021bionale, din cauza gradului ridicat al polu\u0103rii solului, cele din T\u00e2rgu Jiu nu \u00eent\u00e2mpin\u0103 acelea\u0219i probleme. \u00cens\u0103, supravie\u021buirea CEO a determinat prelungirea activit\u0103\u021bii unor unit\u0103\u021bi industriale complementare industriei miniere \u00een T\u00e2rgu Jiu, ceea ce a condus la o dezindustrializare comparativ mai t\u00e2rzie. Prezentarea aduce c\u00e2teva exemple de foste unit\u0103\u021bi industriale descrise cronologic, dup\u0103 care discut\u0103 evolu\u021bia comparativ\u0103 a unor indicatori socio-economici privind veniturile \u0219i realizarea de locuin\u021be.<\/span><\/p>\n

\u00a0<\/span><\/b><\/p>\n

\u00a0<\/span><\/b><\/p>\n

O4.\u00a0<\/span><\/b>De la ora\u0219ul de foc la ora\u0219ul butic: investi\u021bii de capital trans-na\u021bional \u00een fostele platforme industriale siderurgice<\/span><\/i><\/b><\/p>\n

\u00a0<\/span><\/b><\/p>\n

Sorin Gog<\/span><\/b><\/p>\n

Afiliere institu\u021bional\u0103: Facultatea de Sociologie \u0219i Asisten\u021b\u0103 social\u0103,\u00a0<\/span>Universitatea Babe\u0219-Bolyai\u00a0<\/span><\/p>\n

\u00a0<\/span><\/p>\n

Rezumat:<\/span><\/i>\u00a0<\/span>Aceast\u0103<\/span>\u00a0prezentare se focalizeaz\u0103<\/span>\u00a0pe dezvoltarea capitalist\u0103 a zonelor industriale dezafectate din Rom\u00e2nia \u0219i analizeaz\u0103 strategiile de dezvoltare si regenerare urban\u0103 elaborate de autorit\u0103\u021bile locale din ora\u0219ul Resita \u00een vederea atragerii de investitori. Acest ora\u0219 a jucat un rol important \u00een industrializarea Banatului \u0219i Transilvaniei \u00een perioada Austro-Ungar\u0103 \u0219i mai apoi \u00een Rom\u00e2nia, \u00een mod special odata cu amplul proces de modernizare industrial\u0103 socialist\u0103. Privatizarea industriei siderugice din anii 90 si reformele neo-liberale au generat un amplu process de dez-industrializare \u0219i declin demografic. Cercetarea pe care se bazeaz\u0103 aceast\u0103 prezentare analizeaz\u0103 contextul mai larg de dezvoltare economic\u0103 regional\u0103 precum \u0219i al strategiilor pe care ora\u0219ele periferice le articuleaz\u0103 \u00een raport cu ora\u0219ele magnet \u0219i polii de cre\u0219tere economica. Dezvoltarea teritorial\u0103 inegal\u0103 \u0219i absen\u021ba unor finan\u021b\u0103ri publice substan\u021biale care s\u0103 sus\u021bin\u0103 dezvoltarea acestor periferii regionale fac ca investi\u021biile de capital trans-na\u021bional s\u0103 devin\u0103 extrem de dezirabile pentru administra\u021biile locale. Zonele industriale dezafectate creeaz\u0103 dificult\u0103\u021bi urbanistice majore \u0219i marcheaz\u0103 viziual \u0219i politic un declin al ora\u0219ului. \u00cens\u0103 ele constituie \u00een acela\u0219i timp oportunit\u0103\u021bi de investi\u021bie pentru marile fonduri de capital imobiliar care caut\u0103 s\u0103 regenereze ora\u0219ul \u0219i s\u0103 amplifice o cre\u0219tere economic\u0103 \u00een vederea cre\u0103rii unei clase de poten\u021biali consumatori. Aceast\u0103 prezentare problematizeaz\u0103 modul \u00een care politicile de dezvoltare ale<\/a> ora\u0219ului vizeaz\u0103 preponderent \u00eenlocuirea unui ora\u0219 muncitoresc cu o viziune menit\u0103 s\u0103 consolideze o clas\u0103 de mijloc. \u00cen acest context cercetarea interogheaz\u0103 rela<\/span>\u021b<\/span>iile public-privat \u0219i \u00eencearc\u0103 s\u0103 determine condi\u021biile structurale care faciliteaz\u0103 capitalului trans-na\u021bional investi\u021bii massive, generatoare de poten\u021bial profit, \u00een cadrul unor ora\u0219e periferice.<\/span><\/p>\n

\u00a0<\/p>\n

\n

\u00a0<\/span><\/p>\n

\u00a0<\/span><\/b><\/p>\n

PANEL P: MUNCA PRECAR\u0102 \u00ceN SECTORUL CULTURAL DIN ROM\u00c2NIA<\/span><\/b><\/p>\n

Data:\u00a0<\/span><\/b>S\u00e2mb\u0103t\u0103, 25 martie, 12:00 – 14:00<\/span><\/p>\n

\u00a0<\/span><\/p>\n

Moderatoare<\/span><\/b><\/p>\n

Miki Brani\u0219te<\/span><\/b><\/p>\n

Afiliere institu\u021bional\u0103:\u00a0<\/span>Facultatea de Teatru si Film, Universitatea Babe\u0219-Bolyai<\/span><\/p>\n

\u00a0<\/span><\/b><\/p>\n

\u00a0<\/span><\/b><\/p>\n

P1.\u00a0<\/span><\/b>Primii ani 1990 \u0219i crearea mitului actorului-antreprenor \u00een Rom\u00e2nia\u00a0<\/span><\/i><\/b><\/p>\n

Iulia Popovici<\/span><\/b><\/p>\n

Afiliere institu\u021bional\u0103:<\/span>\u00a0<\/span>Universitatea din Craiova\/Universitatea de Arte T\u00e2rgu-Mure\u0219<\/span><\/p>\n

Rezumat:<\/span><\/i>\u00a0Sistemul teatral din Rom\u00e2nia prezent\u0103 a rezultat \u2013 \u00een toate componentele sale, de la resurse umane la specific artistic \u2013 \u00een urma deciziilor, a op\u021biunilor sau a accidentelor, de toate felurile, de imediat dup\u0103 Revolu\u021bie, o parte dintre ele, reac\u021bii subiective la sistemul, ideologic \u0219i economic, \u00een care arti\u0219tii de teatru lucrau \u00eenainte de 1989. Actualul sistem se prezint\u0103 ca unul cu dou\u0103 benzi, conserv\u00e2nd \u00een centru institu\u021biile de stat intens subven\u021bionate pe componenta de salarii, juc\u00e2nd \u00een regim de repertoriu, cu trup\u0103 permanent\u0103 de actori, angaja\u021bi (mai ales \u00eenainte de 2007, respectiv 2016) pe perioad\u0103 nedeterminat\u0103. Altfel spus, arti\u0219ti cu maxim de protec\u021bie social\u0103, \u00een timp ce, odat\u0103 cu cre\u0219terea, constant\u0103, a num\u0103rului de absolven\u021bi de Actorie \u0219i Regie, \u00een jurul acestor institu\u021bii de spectacol, cvasi-inaccesibile absolven\u021bilor \u00een cauz\u0103, se n\u0103\u0219tea o \u201epia\u021b\u0103 concuren\u021bial\u0103\u201d a presta\u021biilor artistice, nerecunoscute drept munc\u0103, dominat\u0103 de precaritate, \u00een raport cu care Statul (de fapt, teatrele sau managerii lor) de\u021bine o pozi\u021bie supradimensionat\u0103 de control. \u00cen ce m\u0103sur\u0103 a fost sau ar fi putut fi aceast\u0103 precarizare anticipat\u0103 \u00een perioada tranzi\u021biei rom\u00e2ne\u0219ti? Cum s-a structurat, \u00een prima etap\u0103 a postcomunismului local, discursul despre noua pozi\u021bie social\u0103 \u0219i economic\u0103 a actorului? Cum a influen\u021bat acest discurs crearea unui orizont aspira\u021bional legat de actor ca antreprenor creativ? Analiza de fa\u021b\u0103 porne\u0219te de la investigarea confrunt\u0103rilor, de pe pozi\u021bii ideologic \u0219i de putere diferite, despre reforma teatrului din Rom\u00e2nia, a\u0219a cum sunt ele reflectate \u00een presa vremii \u0219i \u00een memorialistica ulterioar\u0103, pentru a urm\u0103ri construc\u021bia a ceea ce poart\u0103, a\u0219a cum vom vedea, tr\u0103s\u0103turile unui mit \u2013 o nara\u021biune explicativ\u0103 menit\u0103 s\u0103 ofere legitimitate insecurit\u0103\u021bii sociale a unui \u00eentreg grup profesional.<\/span><\/p>\n

\u00a0<\/span><\/p>\n

\u00a0<\/span><\/b><\/p>\n

P2. Proiectariatul cultural: \u00eentre precarizare institu\u0163ionalizat\u0103 \u015fi bune practici anti-exploatare<\/span><\/b><\/p>\n

Adina Marincea<\/span><\/b><\/p>\n

\u00a0<\/span><\/p>\n

Rezumat:<\/span><\/i>\u00a0<\/span>De la art\u0103, cultur\u0103 \u0219i educa\u021bie p\u00e2n\u0103 la s\u0103n\u0103tate, tot mai multe sectoare sunt acaparate de fenomenul \u201eProiectific\u0103rii\u201d. Munca pe proiecte este unul dintre mecanismele neoliberale de \u201eflexibilizare\u201d a pie\u021bei muncii, \u0219i urmeaz\u0103 o logic\u0103 similar\u0103 cu economia gig-urilor. Ea este de fapt o form\u0103 cosmetizat\u0103 de eliminare a protec\u021biilor sociale<\/span>\u00a0asociate muncii salariate,\u00a0\u0219i de privatizare a serviciilor publice oferite de stat. \u00cen sectorul cultural \u0219i nu numai, este creat\u0103 o nou\u0103 categorie de lucr\u0103toare \u015fi lucr\u0103tori, un a\u0219a-zis \u201eProiectariat Precar\u201d, pe care logica neoliberal\u0103 a proiectific\u0103rii \u020bl transform\u0103 \u020bn \u201cagent al externaliz\u0103rii statului\u201d. Proiectariatul Precar se refer\u0103 la persoanele care \u00ee\u0219i asigur\u0103 existen\u021ba prin realizarea de proiecte finan\u0163ate prin diverse granturi, fie ele na\u021bionale (ex. AFCN) sau interna\u021bionale, de regul\u0103 europene \u00een cazul Rom\u00e2niei (ex. Fonduri structurale,\u00a0Granturile SEE \u0219i Norvegiene, etc.). \u020an plan local, conceptul vizeaz\u0103 \u00een special ceea ce unii numesc \u201eSectorul Cultural Independent\u201d, a c\u0103rui independen\u021b\u0103 este mai degrab\u0103 iluzorie, asemenea ideii de \u201eflexibilizare\u201d.\u00a0<\/span>Prezentarea are la baz\u0103 o serie de interviuri cu lucr\u0103toare \u0219i lucr\u0103tori din domeniul cultural din Bucure\u0219ti, cu o larg\u0103 experien\u021b\u0103 \u00een managementul cultural \u0219i \u00een implementarea de proiecte la nivel local \u0219i na\u021bional, precum \u0219i propria experien\u021b\u0103 \u0219i reflec\u021biile critice ale autoarei pe baza ei. Aceasta propune, dincolo de cartografierea problemelor inerente logicii neoliberale a proiectific\u0103rii, o chestionare colectiv\u0103 incipient\u0103 privind solu\u021bii \u0219i moduri de organizare care s\u0103 adreseze at\u00e2t problemele structurale identificate, c\u00e2t \u0219i pe cele la nivel micro, de grup sau individuale. Altfel spus, ce putem face pentru a ne proteja \u00een fa\u0163a precariz\u0103rii sistemice \u015fi a \u00eembun\u0103t\u0103\u0163i modurile \u00een care muncim \u00eempreun\u0103, resping\u00e2nd reproducerea mecanismelor exploatative \u00eenscrise \u00een chiar logica neoliberal\u0103 a proiectific\u0103rii? \u00cen acest scop, autoarea propune un\u00a0Mini-ghid colectiv de bune practici anti-exploatare\u00a0<\/i>realizat, sub anonimat, de mai multe persoane cu experien\u021b\u0103 \u00een proiecte culturale \u015fi activiste.<\/span><\/p>\n

\u00a0<\/span><\/p>\n

\u00a0<\/span><\/b><\/p>\n

P3.\u00a0<\/span><\/b>Reflec\u021bia teatrului politic asupra transform\u0103rilor din c\u00e2mpul muncii<\/span><\/i><\/b><\/p>\n

David Schwartz<\/span><\/b><\/p>\n

Afiliere institu\u021bional\u0103: Regizor, lector universitar, U.N.A.T.C. \u201eI.L. Caragiale\u201d Bucure\u0219ti<\/span><\/p>\n

\u00a0<\/span><\/p>\n

Rezumat:<\/span><\/i>\u00a0Lucrarea porne\u0219te de la dou\u0103 \u00eentreb\u0103ri complementare: ce fel de cunoa\u0219tere ofer\u0103 teatrul contemporan despre transformarea rela\u021biilor de munc\u0103 \u00een contextul postsocialist local? Respectiv, cum se percep condi\u021biile de lucru din teatrul independent \u00een cadrul mai larg al experien\u021belor de documentare consistent\u0103 a altor procese de munc\u0103? Istoria teatrului european include, \u00eenc\u0103 din secolul XIX, reprezentarea documentat\u0103, \u00een diverse registre stilistice, a numeroase fenomene legate de munc\u0103. Aceste teme \u00eei preocup\u0103 at\u00e2t pe arti\u0219tii militan\u021bi neprofesioni\u0219ti c\u00e2t \u0219i pe diver\u0219i profesioni\u0219ti recunoscu\u021bi (Gerhardt Hauptmann, V.E. Meyerhold, Sophie Treadwell, Bertolt Brecht etc.). Contextul local este mult mai s\u0103rac p\u00e2n\u0103 la perioada socialist\u0103, c\u00e2nd apare o explozie artificial\u0103 de piese realist-socialiste despre muncitori, cu diferen\u021be de calitate notabile \u00eentre ele. Posibil ca tocmai abunden\u021ba trat\u0103rii subiectului \u00eenainte de 1989 s\u0103 fi dus ini\u021bial la o reticen\u021b\u0103 a arti\u0219tilor de teatru de a aborda teme legate de munc\u0103 \u00een perioada postsocialist\u0103. Cert este c\u0103, \u00een spa\u021biul de limb\u0103 rom\u00e2n\u0103, la peste 30 de ani de la schimbarea de regim, preocuparea pentru subiect este redus\u0103. Piesele\/scenariile de teatru despre munc\u0103 ap\u0103rute dup\u0103 1989 nu sunt mai mult de 25, iar majoritatea apar\u021bine unui num\u0103r foarte mic de autoare. \u00cen acest context, \u00eemi propun s\u0103 expun succint experien\u021ba mea de cercetare \u0219i realizare a unor spectacole de teatru despre, pentru \u0219i uneori \u00eempreun\u0103 cu categorii diverse de muncitori \u0219i muncitoare – mineri, persoane care lucreaz\u0103 \u00een hipermarketuri, persoane care lucreaz\u0103 \u00een livr\u0103ri, personal didactic. Voi pune accentul mai pu\u021bin pe construc\u021bia spectacolului \u0219i mai mult pe reac\u021biile lucr\u0103torilor confrunta\u021bi cu transmiterea propriilor lor perspective prin teatru.\u00a0<\/span><\/p>\n

\u00cen sf\u00e2r\u0219it, \u00een finalul lucr\u0103rii, \u00eemi propun s\u0103 problematizez situa\u021bia de lucr\u0103tor \u00een teatrul independent, eviden\u021biind o serie de condi\u021bii specifice, care determin\u0103 o combina\u021bie paradoxal\u0103 de constr\u00e2ngeri \u0219i privilegii.<\/span><\/p>\n

\u00a0<\/span><\/p>\n

\u00a0<\/span><\/p>\n

P4.\u00a0<\/span><\/b>Tendin\u021bele de transformare ale modului de organizare a muncii \u00een cultur\u0103<\/span><\/i><\/b><\/p>\n

Cristian Pop<\/span><\/b><\/p>\n

Afiliere institu\u021bional\u0103: Facultatea de Sociologie \u0219i Asisten\u021b\u0103 Social\u0103 \u0219i Centrul Interdisciplinar pentru \u0218tiin\u021ba Datelor, UBB \u0219i Departamentul de Cercet\u0103ri Socio-Umane, Institutul de Istorie \u201cGeorge Bari\u021biu\u201d, Academia Rom\u00e2n\u0103.<\/span><\/p>\n

\u00a0<\/span><\/p>\n

Rezumat:\u00a0<\/span><\/i>\u00cen ultimii ani, s-a observat o cre\u0219tere semnificativ\u0103 a interesului ora\u0219elor europene pentru integrarea culturii \u00een strategiile lor de dezvoltare. Cu toate acestea, sectorul cultural \u0219i lucr\u0103torii s\u0103i, care sunt esen\u021biali pentru aceste strategii, se afl\u0103 adesea \u00een situa\u021bii precare \u0219i vulnerabile. \u00cen acest context, prezentul studiu investigheaz\u0103 condi\u021biile de munc\u0103 din sectorul cultural din Rom\u00e2nia, urm\u0103rind s\u0103 \u00een\u021beleag\u0103 \u0219i transform\u0103rile recente aduse de pandemia COVID-19. Metodologic, am utilizat at\u00e2t metode de cercetare cantitativ\u0103, c\u00e2t \u0219i calitativ\u0103. \u00cen primul r\u00e2nd, am desf\u0103\u0219urat dou\u0103 anchete pe baz\u0103 de chestionar care au avut ca responden\u021bi lucr\u0103tori culturali \u0219i arti\u0219ti, \u00eenainte \u0219i \u00een timpul pandemiei. \u00cen al doilea r\u00e2nd, am realizat o serie de focus grupuri \u00een r\u00e2ndul mai multor tipuri de actori din c\u00e2mpul cultural, cum ar fi arti\u0219ti \u0219i lucr\u0103tori culturali independen\u021bi, reprezentan\u021bi ai organiza\u021biilor neguvernamentale \u0219i institu\u021bii publice de cultur\u0103, la nivelul Zonei Metropolitane Cluj. Rezultatele analizelor descriu o realitate \u00een care dificult\u0103\u021bile din domeniul cultural, cum ar fi cele financiare, care existau \u00eenainte de debutul pandemiei din 2020, s-au agravat \u0219i diversificat at\u00e2t la nivel local, c\u00e2t \u0219i na\u021bional. \u00cen plus, m\u0103surile care au vizat sprijinirea sectoarelor culturale \u0219i creative, au avut un impact limitat deoarece aceste ac\u021biuni nu au abordat nevoile specifice ale lucr\u0103torilor cei mai vulnerabili, cum este cazul celor din sfera cultural\u0103 independent\u0103. Acest lucru se datoreaz\u0103 lipsei unei legisla\u021bii specifice care s\u0103 protejeze lucr\u0103torii cu contracte atipice, non-standard, precum sunt cei din sectorul cultural. Astfel, \u00eentr-un context adesea definit de incertitudine, planurile de viitor sunt expuse cu aten\u021bie, mai ales \u00een cazul arti\u0219tilor care desf\u0103\u0219oar\u0103 activit\u0103\u021bi independente, \u00eentruc\u00e2t via\u021ba \u0219i munca \u00een ora\u0219 devin din ce \u00een ce mai nesustenabile. \u00cen concluzie,<\/a> este necesar\u0103 o aten\u021bie sporit\u0103 pentru nevoile sectorului cultural \u0219i pentru crearea unor politici publice care s\u0103 abordeze problemele specifice ale lucr\u0103torilor din acest domeniu. De asemenea, este esen\u021bial\u0103 elaborarea unei legisla\u021bii specifice care s\u0103 protejeze lucr\u0103torii cu contracte atipice \u0219i s\u0103 le asigure condi\u021bii de munc\u0103 adecvate.<\/span><\/p>\n

\u00a0<\/p>\n

\n

\u00a0<\/span><\/b><\/p>\n

\u00a0<\/span><\/b><\/p>\n

PANEL Q: ISTORIA SOCIAL\u0102 A CAPITALISMULUI \u00ceN TRANSILVANIA \u0218I REGATUL ROM\u00c2NIEI DIN SECOLUL XIX \u0218I \u00ceNCEPUTUL SECOLULUI XX<\/span><\/b><\/p>\n

\u00a0<\/span><\/p>\n

Moderator<\/span><\/b><\/p>\n

Adrian T\u0103t\u0103ran<\/span><\/b><\/p>\n

Afiliere institu\u021bional\u0103: Facultatea de Litere, Universitatea Babe\u0219-Bolyai\u00a0<\/span><\/p>\n

E-mail:\u00a0<\/span>aditataran@yahoo.fr<\/span><\/a><\/span><\/p>\n

\u00a0<\/span><\/b><\/p>\n

Q1.\u00a0<\/span><\/b>Paternalism \u0219i protest \u00eentr-o industrie de stat: Munca \u0219i activismul femeilor \u00een industria tutunului \u00een Transilvania 1880-1940<\/span><\/i><\/b><\/p>\n

Alexandra Ghit<\/span><\/b><\/p>\n

Afiliere institu\u021bional\u0103: Central European University Viena, Departamentul de Istorie \u0219i Departamentul de Studii de Gen, Proiectul ZARAH\u00a0<\/span><\/p>\n

\u00a0<\/span><\/p>\n

Rezumat:<\/span><\/i>\u00a0\u00cen ce fel a contribuit munca \u201enecalificat\u0103\u201d a femeilor de la fabrica de tutun din Kolozsv\u00e1r\/Cluj Napoca la industrializarea Ungariei \u0219i apoi, a Rom\u00e2niei? \u00cen ce feluri s-au opus lucr\u0103toarele acestei fabrici (unele sezoniere, multe cu adev\u0103rate cariere), \u00een diverse perioade, fa\u021b\u0103 de reorganizarea produc\u021biei \u00een Manufactur\u0103? \u0218i \u00een ce fel analiza muncii femeilor \u00een industria tutunului ne poate deschide noi perspective asupra transform\u0103rii capitaliste a Transilvaniei, \u0219i a Europe de Est \u2013 \u00een sens mai larg? \u00cen prezentarea mea, voi analiza dou\u0103 greve ale muncitoarelor de la Manufactura de Tutun din Cluj (fondat\u0103 \u00een 1851), din 1897 \u0219i 1911, \u0219i voi discuta o serie de momente protestatare ale lucr\u0103toare dup\u0103 1919. Argumentul meu este c\u0103 aceste proteste, ignorate \u00een istoriografia mai veche \u0219i mai nou\u0103 a muncii, au constituit reac\u021bii sofisticate fa\u021b\u0103 de reorganizarea regimurilor de munc\u0103 \u00een fabric\u0103 \u0219i c\u0103 au fost organizate de c\u0103tre lucr\u0103toare care s-au opus ori au contestat cu eficacitate practicile paternaliste ce au permeat rela\u021biile de munc\u0103 \u00een fabricile de tutun. \u00cen \u00eencheiere, voi schi\u021ba un argument despre rolul muncii genizate \u00een industria tutunului pentru acumularea de capital intern \u00een Regatul Ungariei, la sf\u00e2r\u0219itul secolului nou\u0103sprezece, \u0219i unul despre continuitatea formelor de paternalism industrial \u00een Manufactura de Tutun din Cluj dup\u0103 1919.<\/span><\/p>\n

\u00a0<\/span><\/b><\/p>\n

\u00a0<\/span><\/b><\/p>\n

Q2.\u00a0<\/span>C\u00e2teva considera\u021bii despre munc\u0103 \u0219i organiza\u021bii profesionale \u00een interbelicul rom\u00e2nesc<\/span><\/i><\/b><\/p>\n

Dan-Alexandru S\u0103voaia<\/span><\/b><\/p>\n

Afiliere institu\u021bional\u0103: Facultatea de Istorie, Universitatea \u201eAlexandru Ioan Cuza\u201d din Ia\u0219i<\/span><\/p>\n

\u00a0<\/span><\/b><\/p>\n

Rezumat:\u00a0<\/span><\/i>\u00centr-o societate \u0219i economie dominat\u0103 de sectorul agrar, creionarea unor taxonomii<\/span><\/p>\n

precum \u201elucr\u0103tori industriali\u201d sau \u201ecomerciali\u201d, \u201emici me\u0219te\u0219ugari\u201d, \u201emeseria\u0219i\u201d sau \u201emeseria\u0219i patroni\u201d, ori \u201efunc\u021bionari\u201d (particulari sau ai statului), a comportat un proces complex de (re)definire, statutul acestora reflect\u00e2nd inclusiv perspectivele lor distincte asupra eticii muncii asociate activit\u0103\u021bilor industriale \u0219i comerciale, c\u00e2t \u0219i fa\u021b\u0103 de mecanismele \u0219i tehnologiile \u201edin Occident\u201d. Comunicarea noastr\u0103 \u00ee\u0219i propune astfel s\u0103 contribuie la o panoramare a c\u00e2mpului muncii din Rom\u00e2nia interbelic\u0103, a\u0219a cum se prefigureaz\u0103 prin lentila<\/span><\/p>\n

formelor de organizare \u0219i reprezentare profesional\u0103, la r\u00e2ndul lor expresii ale unor amalgam\u0103ri dificile, girate de realit\u0103\u021bi economice, afinit\u0103\u021bi doctrinare, politici economice \u0219i sociale. Pe de o parte, plec\u00e2nd de contextul mai amplu al tehnologiz\u0103rii industriei rom\u00e2ne\u0219ti \u0219i al efectelor sociale, economice \u0219i legislative care au survenit dup\u0103 Primul R\u0103zboi Mondial, ne propunem s\u0103 ilustr\u0103m c\u00e2teva dintre realit\u0103\u021bile sociale din perioad\u0103, fructific\u00e2nd o serie de<\/span><\/p>\n

interven\u021bii ale unor slujitori ai statului (inspectori de munc\u0103) pu\u0219i \u00een postura institu\u021bional\u0103 de a oferi remarci \u0219i sugestii cu privire la aplicarea legilor care guvernau rela\u021biile de munc\u0103, ace\u0219tia fiind interesa\u021bi \u00eentr-o bun\u0103 m\u0103sur\u0103 \u0219i de expunerea dificult\u0103\u021bilor ap\u0103rute \u00een teritoriu. Pe de alt\u0103 parte, \u00een pofida impactului politico-decizional limitat, preocup\u0103rile sindicale \u0219i corporatiste au cunoscut diferite stadii \u0219i forme organiza\u021bionale sau institu\u021bionale, viz\u00e2nd reprezentarea intereselor profesionale at\u00e2t pentru ameliorarea imediat\u0103 a rela\u021biilor de munc\u0103, c\u00e2t \u0219i pentru definirea cadrului mai amplu \u00een care acestea trebuiau s\u0103 func\u021bioneze, constituind astfel expresii ce merit\u0103 aten\u021bia noastr\u0103 pentru eviden\u021bierea unor probleme reale resim\u021bite la nivel social.<\/span><\/p>\n

\u00a0<\/span><\/b><\/p>\n

Q3.\u00a0<\/span><\/b>Dilemele \u201ccapitalismului n\u0103sc\u00e2nd\u201d in viziunea primelor genera\u0163ii de sociali\u015fti din Rom\u00e2nia (1880-1914)<\/span><\/i><\/b><\/p>\n

Anca M\u00e2ndru<\/span><\/b><\/p>\n

Afiliere institu\u021bional\u0103:<\/span>\u00a0<\/span>Universitatea din Birmingham<\/span><\/p>\n

\u00a0<\/span><\/p>\n

Rezumat:\u00a0<\/span><\/i>Primii sociali\u015fti s-au confruntat cu provocarea de a formula o critic\u0103 a capitalismului in condi\u0163iile \u00een care acesta, \u00een forma sa clasic\u0103, specific\u0103 \u0163\u0103rilor industrializate din vestul Europei, abia se contura \u00een Vechiul Regat. Pentru majoritatea sociali\u015ftilor din Rom\u00e2nia, tributari ideilor Interna\u0163ionalei a II-a, tranzi\u0163ia spre capitalism era inevitabil\u0103, dictat\u0103 fiind nu numai de determinismul istoric marxist dar \u015fi de ins\u0103\u015fi pozi\u0163ia Rom\u00e2niei, o \u0163ar\u0103 periferic\u0103 aflat\u0103 \u00een orbita \u0163\u0103rilor capitaliste dezvoltate. \u00cen a\u015fteptarea instaur\u0103rii capitalismului \u201es\u0103lbatic\u201d, sociali\u015ftii rom\u00e2ni au denun\u0163at exploatarea inerent\u0103 sistemului capitalist \u015fi au \u00eencercat s\u0103 mobilizeze muncitorii industriali existen\u0163i. \u00cen condi\u0163iile unei mi\u015fc\u0103ri muncitore\u015fti firave, sociali\u015ftii au sus\u0163inut reforme precum introducerea zilei de lucru de opt ore sau a repausului duminical, chiar dac\u0103, pe termen lung, ele au dus la o acomodare cu sistemul capitalist sau, cum s-a spus mai tarziu, o \u201e\u00eemburghezire\u201d a muncitorilor. Fideli principiilor social-democra\u0163iei germane, sociali\u015ftii rom\u00e2ni, \u00een general, au subestimat poten\u0163ialul altor grupuri sociale urbane, precum micii me\u015fte\u015fugari, comercian\u0163i sau servitori, care erau la r\u00e2ndul lor afecta\u0163i de dinamici capitaliste. Pe de alt\u0103 parte, gra\u0163ie indeosebi lui Constantin Dobrogeanu-Gherea, socialismul rom\u00e2nesc a oferit o analiz\u0103 p\u0103trunz\u0103toare a sistemului agrar \u201eneoiobag\u201d, caracterizat printr-o combina\u0163ie nefericit\u0103 de practici economice feudale \u015fi cadru legal liberal specific capitalismului. Aceast\u0103 prezentare va explora interpret\u0103rile socialiste ale impactului capitalismului asupra unor \u201echestiuni\u201d contemporane majore precum cea rural\u0103, evreiasc\u0103, na\u0163ional\u0103 \u015fi a femeilor. Examinarea va indica c\u0103 sociali\u015ftii rom\u00e2ni antebelici, spre deosebire de rivalii lor anarhi\u015fti sau poporani\u015fti, au promovat o interpretare dogmatic\u0103, relativ rigid\u0103 a capitalismului. Acest capitalism era la r\u00e2ndul s\u0103u unul rigid, surprinz\u0103tor de omogen \u00een pofida varia\u0163iilor \u015fi adapt\u0103rilor identificate chiar de sociali\u015fti, \u015fi obligatoriu sortit s\u0103 se pr\u0103bu\u015feasc\u0103 \u00eentr-o iminent\u0103 \u015fi ultim\u0103 criz\u0103.<\/span><\/p>\n

\u00a0<\/span><\/b><\/p>\n

\u00a0<\/span><\/b><\/p>\n

Q4.\u00a0Proprietate \u0219i acces ierarhic la cet\u0103\u021benie<\/i><\/span><\/b><\/p>\n

Manuela Boatc\u0103<\/span><\/b><\/p>\n

Afiliere institu\u021bional\u0103:\u00a0<\/span>Afiliere institu\u021bional\u0103: Universitatea din Freiburg, Germania<\/span><\/p>\n

\u00a0<\/span><\/p>\n

<\/a>Rezumat:<\/span><\/i>\u00a0La \u00eenceput de secol XX, statutul social al femeilor transilv\u0103nene reflecta accesul lor inegal la institu\u021bia care mediaz\u0103 rela\u021biile cu statul imperial: cet\u0103\u021benia. De obicei, chestiunea cet\u0103\u021beniei transilv\u0103nene este analizat\u0103 \u00eentr-un cadru de referin\u021b\u0103 etnic, care eviden\u021biaz\u0103 cum transilv\u0103nenii rom\u00e2ni \u0219i sa\u0219i au mai pu\u021bine drepturi dec\u00e2t maghiarii din Transilvania. Din perspectiva istoriei globale, accesul rom\u00e2ncelor transilv\u0103nene la cet\u0103\u021benie este inseparabil de considerentele rasiale, etnice \u0219i de gen din contextual interimperial al Transilvaniei din acel moment. Cum a impactat aceast\u0103 istorie global\u0103 a cet\u0103\u021beniei, ancorat\u0103 \u00een colonialitate, situa\u021bia interimperial\u0103 \u00een Transilvania? Proprietatea funciar\u0103 \u00een Transilvania era reglementat\u0103 prin restric\u021bionare, ceea ce a asigurat men\u021binerea p\u0103m\u00e2ntului \u00een m\u00e2inile unui num\u0103r mic de familii pe tot parcursul perioadei moderne timpurii. Aceste familii \u0219i-au negociat privilegiile (cel mai important, scutirile de impozite) cu o serie de forma\u021biuni imperiale aflate \u00een conflict – Imperiul Habsburgic, Imperiul Otoman, Imperiul Rus \u0219i Imperiul Austro-Ungar. \u00cen ciuda revendic\u0103rii propriei pozi\u021bii de la un proiect iluminist, aceast\u0103 nobilime a p\u0103strat o structur\u0103 a muncii bazat\u0103 pe servitute p\u00e2n\u0103 t\u00e2rziu \u00een secolul al XIX-lea. \u0218erbii vorbeau maghiara, saxona \u0219i rom\u00e2na. Acesta a fost un domeniu etnic \u0219i rasial complex, deoarece\u00a0\u00a0opera prin excluderea rasial\u0103 a popula\u021biei evreie\u0219ti \u0219i a<\/a> celei rome de la proprietatea p\u00e2n\u0103 la sf\u00e2r\u0219itul secolului al XIX-lea. Prezentarea se axeaz\u0103 pe suprapunerea, la \u00eenceput de secol XX, a politicilor de gen cu excluderea de facto a femeilor rom\u00e2nce transilv\u0103nene de la cet\u0103\u021benie prin reducerea la t\u0103cere a revendic\u0103rilor lor asupra la propriet\u0103\u021bii \u0219i muncii deopotriv\u0103.<\/span><\/p>\n

\u00a0<\/p>\n

\n

\u00a0<\/span><\/b><\/p>\n

\u00a0<\/span><\/b><\/p>\n

PANEL R: SOCIOLOGIA CAPITALISMULUI ROM\u00c2NESC: O DISCU\u021aIE CU VLADIMIR PASTI<\/span><\/b><\/p>\n

Data:\u00a0<\/span><\/b>S\u00e2mb\u0103t\u0103, 25 martie, 12:00 – 14:00<\/span><\/p>\n

Moderatori:<\/span><\/p>\n

Dana Dom\u0219odi<\/span><\/b><\/p>\n

Afiliere institu\u021bional\u0103: Facultatea de Sociologie \u0219i Asisten\u021b\u0103 social\u0103,\u00a0<\/span>Universitatea Babe\u0219-Bolyai<\/span><\/p>\n

Florin Poenaru<\/span><\/b><\/p>\n

Afiliere institu\u021bional\u0103: Facultatea de Sociologie \u0219i Asisten\u021b\u0103 social\u0103,\u00a0<\/span>Universitatea din Bucure\u0219ti<\/span><\/p>\n

\u00a0<\/span><\/p>\n

Vladimir Pasti<\/span><\/b>\u00a0<\/span><\/p>\n

Afiliere institu\u021bional\u0103:\u00a0Departamentul de Sociologie, Facultatea de \u0218tiin\u021be Politice, SNSPA Bucure\u0219ti<\/span><\/p>\n

\u00a0<\/span><\/p>\n

\u00cen acest panel vom interoga critic sociologia lui Vladimir Pasti \u00eempreun\u0103 cu acesta. La un prim nivel ne propunem, a\u0219adar, o sociologie a sociologiei acestuia. Vom explora parcursul form\u0103rii sale ca sociolog \u0219i bazele epistemologice ale cercet\u0103rilor \u0219i analizelor sale. Discu\u021bia se va centra pe c\u00e2teva teme esen\u021biale ale c\u0103r\u021bilor sale: capitalismul rom\u00e2nesc \u0219i global \u00een perspectiv\u0103 istoric\u0103, tranzi\u021bia postcomunist\u0103 ca episod distinct \u00eentr-o istorie mai lung\u0103 a moderniz\u0103rii \u0219i occidentaliz\u0103rii, procese de industrializare \u0219i dezindustrializare \u00een Rom\u00e2nia, inegalit\u0103\u021bile sociale \u0219i accentuarea acestora, elite politice \u0219i economice, putere politic\u0103 \u0219i politici sociale, ideologii dominante \u0219i alternative, criza capitalismului \u0219i a lumii contemporane. Un alt palier al discu\u021biei va \u00eencerca s\u0103 ofere o sociologie a sociologiei Rom\u00e2ne\u0219ti. Care a fost pozi\u021bia acesteia \u00een c\u00e2mpul \u0219tiin\u021belor sociale \u0219i ce raport a dezvoltat cu puterea politic\u0103 \u00een diferite perioade istorice? Care este starea sociologiei ast\u0103zi \u0219i, mai general, a mediului universitar \u0219i de cercetare? Sesiunea de discu\u021bii cu profesorul Vladimir Pasti va \u00eencerca s\u0103 surprind\u0103 intersec\u021bia dintre traiectoria sa biografic\u0103 \u0219i intelectual\u0103 \u0219i procesele sociale care au transformat societatea rom\u00e2neasc\u0103 \u0219i cunoa\u0219terea sociologic\u0103 despre aceasta. \u00cen anticiparea acestei discu\u021bii, v\u0103 propunem spre lectur\u0103 acest interviu al profesorului Vladimir Pasti ap\u0103rut pe Criticatac:<\/span>http:\/\/www.criticatac.ro\/interviu-cu-sociologul-vladimir-pasti-tranzitia-romaneasca-a-fost-ultimul-proiect-de-modernizare-a-tarii-din-lungul-sir-de-modernizari-neterminate-incepute-inca-din-sec-al-xix-lea\/<\/span><\/a><\/span><\/p>\n

\u00a0<\/span><\/p> <\/div>\n<\/div>\n <\/div>\n <\/div>\n <\/div>\n

\n
\n
\n <\/div>\n <\/div>\n <\/div>\n
\n
\n
\n <\/div>\n <\/div>\n <\/div>\n
\n
\n
\n \n
\n

\n \n Conferin\u021b\u0103 online, 23 - 25 martie, 2023 <\/span>\n\n \n \n Transform\u0103ri capitaliste \u00een Rom\u00e2nia: dezvoltare inegal\u0103 \u0219i decalaje sociale <\/span>\n <\/h1>\n<\/div>\n\n <\/div>\n <\/div>\n <\/div>\n
\n
\n
\n
\n
\n
\n
\n
\n

IN MEMORIAM<\/h3>\n
\n \n\n\n
\u00a0<\/td>\nConferin\u021ba \u2018Transform\u0103ri capitaliste \u00een Rom\u00e2nia: dezvoltare inegal\u0103 \u0219i decalaje sociale<\/i>\u2019 este dedicat\u0103 memoriei lui Tam\u00e1s G\u00e1sp\u00e1r Mikl\u00f3s<\/b> (1948 – 2023) a c\u0103rui activitate intelectual\u0103 a contribuit decisiv la consolidarea dialogului dintre maghiari \u0219i rom\u00e2ni \u00een Transilvania \u0219i a interogat neobosit ideile \u0219i practicile fasciste care amenin\u021b\u0103 pretutindeni \u00een Europa Central\u0103 \u0219i de Est convie\u021buirea inter-etnic\u0103. De asemenea TGM a fost una dintre primele voci critice care a problematizat efectele devastatoare ale transform\u0103rilor capitaliste \u0219i ale politicilor neo-liberale implementate \u00een multe \u021b\u0103ri din regiune care au generat o dizlocare a statului social, ample inegalit\u0103\u021bi sociale, precarizare economic\u0103 a unor grupuri vulnerabile \u0219i rasism.<\/span><\/td>\n\u00a0<\/td>\n<\/tr>\n<\/tbody>\n<\/table>\n

\u00a0<\/p> <\/div>\n

\n \"IN